Locuri de vacanta

Țara Lăpușului-Colţ de rai al Maramureșului. Țara Lăpușului, situată în extremitatea nordică a teritoriului în care s-a înfăptuit sinteza geto-daco-romană și a dat naștere poporului român, descinde în istorie cu aceași fizionomie spirituală ca mai toate ținuturile ce poartă amprenta unei etnicități viguroase, marcată de conștiința propriei valori.

Mangalia si perlele sale. Statiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus si Saturn, alaturi de Mangalia, de care apartin din punct de vedere administrativ, alcatuiesc structura turistica a sudului litoralului romanesc.

Vama Buzaului-O noua oferta a agroturismului romanesc. In ultimii ani, agroturismul a prins foarte bine la noi in tara. Peisajele de o rara frumusete, asezarile rurale pitoresti, oamenii gospodari si ospitalieri, fauna si flora bogata si diversa au contribuit la succesul implementarii agroturismului la noi in tara.

Saschiz – Crampei din Transilvania. Localitatea Saschiz este situata pe DN 13-E60, la 20 de km de Sighisoara si 100 km de Brasov. Puteti ajunge in Saschiz cu autoturismul propriu sau cu maxi-taxi-urile care circula pe relatia Targu Mures-Bucuresti si Bistrita Nasaud – Brasov, Brasov- Tirgu Mures, Trenul halta CFR Saschiz.
Saschizul s-a dezvoltat pe structura unei asezari neolitice, definindu-si o forma trainica de habitat in epoca bronzului. Prima atestare scrisa apare in anii 1308-1310. In 1267 este atestata documentar localitatea Cloasterf (poss. Praaed.Nicolai) si in 1341 – Mihai Viteazu (Zoltan).

Sucevița – Bucovina la ea acasa. Satul Sucevita este o seculara asezare romaneasca situata la poalele Obcinii Mari, la limita vestica a Depresiunii Radauti, a fost si este cunoscut in tara si nu numai datorita locuitorilor ei harnici si gospodari, dar si existentei aici a Manastirii Sucevita – ctitorie a Movilestilor. prima mentiune documentara este legata tot de familia Movila si de asezamantul ridicat aici, si este din 6 august 1582.

DELTA DUNĂRII- Paradisul de lângă noi și sălbăticia la ea acasă. Printre frumusetile cu care natura a inzestrat Romania, un loc aparte il ocupa Delta Dunarii. Inainte de a se contopi cu apele Marii Negre, Dunarea daruieste uscatului un tinut plin de originalitate, bogatie si un pitoresc fermecator.
Ca intindere, delta este a doua din Europa. Prin bogatia peisagistica si prin fauna sa, a capatat, pe buna dreptate, renumele de una dintre cele mai originale si atractive delte ale mapamondului.

Mărginimea Sibiului este de veacuri bune, aceea zonă agropastorală cu tradiţie care şi-a format în timp spiritul său. Mărginimea Sibiului este situată în sudul Transilvaniei, în depresiunea omonimă, întinzăndu-se pe o suprafaţă de 1 200 Kmp, ocupând aproape jumătate din aria judeţului. Localităţile din Ţara Sibiului dintre munte şi deal poartă denumirea de Mărginime sau Mărginimea Sibiului.

Sibiel. Sibiel este situat la 5 km de Săliste și 24 km de Sibiu Să ajungi la Sibiel, nu pare a fi o problemă…. daca eşti posesorul unui autoturism.

Rasinari-Veche vatră transilvăneană. Cu acoperișurile lui roșii, din țiglă, localitatea Rășinari pare o alcătuire de turtă dulce. Este captivantă această așezare de oieri ce se găsește la numai 12 km de orașul medieval Sibiu. De fapt, Rășinari este o replică rurală a burgului: străduțe întortocheate, case cu aspect de cetate, nelăsând vederii decât ferestre și porții mari de lemn, îndărătul cărora există curți interioare (unele atât de pline de verdeață, încât te crezi în veritabile sere), turla bisericii care răsare din mijlocul așezării într-o imagine devenită clasică în zona Transilvaniei.
Denumirea Rășinari povestește și străvechea ocupație a oamenilor de aici – ei adunau de prin bogatele păduri din jur rășina brazilor, pe care o foloseau în gospodării sau o vindeau in târguri.

Stejărișu-o singură vizită şi-l vei îndrăgi. Puţini au auzit probabil de Stejărişu, sătuc cu nu mai mult de 200 familii, ascuns între dealurile Hârtibaciului. Stejărişu a fost dintotdeauna un sat mic, ameninţat de inundaţii şi cotropitori. Biserica, construită în secolul XV, a fost şi ea mai mică; un secol mai târziu a fost fortificată, atunci când i s-a adăugat un donjon, după modelul bisericilor învecinate. Astăzi pot fi observate coridoarele din zidurile cetăţii şi turnul slăninii.
Dacă în germană satul se numeşte „Probsdorf”, românii i-au spus „Stejărişu”, cu referire evidentă la pădurile de stejar din împrejurimi.