Skip to main content
      Mărginimea Sibiului este de veacuri bune, aceea zonă agropastorală cu tradiţie care şi-a format în timp spiritul său. Mărginimea Sibiului este situată în sudul Transilvaniei, în depresiunea omonimă, întinzăndu-se pe o suprafaţă de 1 200 Kmp, ocupând aproape jumătate din aria judeţului. Localităţile din Ţara Sibiului dintre munte şi deal poartă denumirea de Mărginime sau Mărginimea Sibiului.
  Mărginimea cuprinde un şir de localităţi româneşti cu tradiţie, locuite de veacuri bune de "mărgineni". Vechilor vatre li s-au alăturat noi aşezări: Cisnădie, Cristian, Selimbăr, în care românii şi saşi au convenţuit în plină armonie. Astfel încât cei care vizitează regiunea au o perspectivă complexă a acestor meleaguri. Adevăraţi gospodari locuitorii din Mărginime mai practică şi astăzi meşteşugurile tradiţionale: ţesut, cojocărit, fierărit, rotărit, pielărit, pictura pe sticlă la Sibiel, Tălmăcel şi Orlat; confecţionarea pălărilor Sălişte, Tilişsca, Gura Râului. Toate acestea se numără printre atracţiile unice ale zonei.
Iubitorii ai tradiţiilor, în localităţile din zonă se mai păstrează jocul, cântecul şi portul popular. Formaţiile de fluieraşi din Tilişca, Răşinari, Jina, cele de dansuri populare din Gura Râului, Sălişte, Tălmăcel, Sibiel, Răşinari, Orlat, dar şi grupurile de cântăreţi "Căluşerul" – Orlat, "Ciobănaşul" – Tilişca, "Buzduganul"- Gura Rîului, creează pentru vizitatori atmosfera specifică zonei.
Gura Râului-Poarta Raiului
   După prima noastră oprire la Cisnădioara, ne-am continuat intinerariu la poalele Cindrelului, spre localitatea Gura Râului. Aşezarea se află la altitiudinea de 554 m, situată la doar 21 Km de municipiul Sibiu, pe drumul comunal Cristian-Orlat, ramificaţie din DN 1( E 68) Sibiu-Sebeş. Într-un loc minunat, unde pădurea de brazi, începe din inima comunei.
Râureni, foşti ciobani de oi şi au stabilit de-a lungul timpului vatra. Satul este străbătut de apele rîului Cibin şi de afluenţi săi : pârăul Valea Mărăjdia, pârâul Văii şi pârâul Muntelui. Aici gospodari păstrează intacte tradiţiile şi obiceiurile specifice Mărginimi. În ce priveşte începuturile istorice ale localităţii, cercetătorii nu au ajuns la o dată comună, părerile fiind împărţite, fiind menţionaţi diverşi anii (1202 – anul zidirii Bisericii Sfânta Cuvioasa Paraschiva, 1396 -atestarea documentară a acestei localităţii).
   Numele de Gura Râului, vine de la numele celor două rîuri care formează Cibinul. Aici, în Munţii Cindrelul la 2 244 m este locul în care ia naştere Cibinul prin unirea izvoarelor Rîul Mare şi Rîul Mic. Ca origine a cursului este considerat Rîul Mare, care izvorăşte de la altitudinea de 1920 m, din frumosul lac glaciar al Iezerului Mare. Rîul Mic izvorăşte tot dintr-un lac glaciar Iezerul Mic. În arealul comunei este situat Parcul Naural Cindrel.
    În comună trăiesc în prezent 3 680 de locuitorii. Localitatea Gura Râului este o comună bogată acest lucru datorându-se celebrelor instalaţii hidraulice, înşirate de-a lungul râului, care prelucrau masa lemnoasă, textilelor, creşteri animalelor (vite şi oi).
   Gura Râului a fost zona cea mai reprezentativă a instalaţiilor hidraulice din S-V Transilvaniei: peste 50 de joagăre, 20 pive de haine şi de ulei, 5 mori de apă, se spunea că "gurenilor le vin banii pe apă". Instalaţiile hidraulice aveau funcţiuni diferite, de la instalaţii simple, joagăre, instalaţii pentru prelucrarea textlelor, instalaţile de morărit. O serie de piese pot fi văzute şi astăzi, în cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului. Înflorirea localităţii a fost perimsă şi datorită faptului că comuna nu a făcut obiectul colectivizării.
    Frumuseţea zonei, hărnicia localnicilor, conservarea tradiţiilor i-a mişcat pe mulţi oameni de cultură ai secoleleor XIX -XX -lea. Lucian Blaga a evocat în scrierile sale Gura Rîului, comparând-o cu Gura Raiului. Acealaşi autor într-o altă descriere spunea despre Gura Rîului "e ceva cald şi ceva italic la Bocca del Rio dar şi ceva nespus de românesc". Tot de Gura Rîului se legă numele unor mari personalităţi:
-Aurel Decei – istoric orientalist-coautor al lucrării "Enciclopedia Islamului", fiu de frunte al râurenilor.
 – George Coşbuc este şi el plăcut impresionat de zonă, fapt pentru care îşi alege loc de desfăşurarea a evenimentelor în operele Nunta Zamfirei şi Iarna pe uliţă. Numele comunei se leagă şi de acela al marelui poet Mihai Eminescu care a cules frumoase balade din zonă.
Tradiţiile Mărginimi
    În ce priveşte păstrarea tradiiţile acestea au pierdut teren în lupta cu modernismul, totuşi o serie de jocuri populare au rămas bine înrădăcinate, fiind transimise generaţiilor tinere.
   O frumoasă tradiţie este cea din perioada Crăciunului, Junii organizează la Căminul cultural, (care este pus la dispoziţie în mod gratuit de Consiliu Local), o serie de manifestări tradiţionale, fiecare jun are stabilit roulul lui comunitate, având obligaţia de a contribui cu bucate. Aceştia pe perioada Crăciunului angajează o bucătăreasă care se ocupă de toate bucatele tradiţionale dar şi angajează o formaţie populară care le va întreţine buna dispoziţile la jocurile Fecioreasaca, Balul Mărcăcinei, Romana, Căluşarii, Hodoroaga. De asemeni tinerii merg cu colindatul prin sat, vornicind (urare de bunăstare) oamenii gospodari care i-au primit şi omenit.
  Dat fiind pierderea, tradiţiilor şi inutilizarea inventarului de instalaţii hidraulice, autorităţile locale şi-au propus să creze un Ecomuzeu, în care să se reunească într-un circuit 6 localităţi (Valea Viilor, Biertan, Chirpăr, Moşna, Sălişte şi bine înţeles Gura Rîului), fiecare comună contribuind cu valorile care le identifică cel mai bine. Astfel se speră ca muzeu să fie unul viu şi funcţionabil, care să curpindă o casă tradiţională şi gospodărie, urmând să se pună în evidenţă instalaţiile hidraulice, tradiţiile, portul popular, meşteşugăritul etc. Primarul râurenilor, Dl Duţu Ioan, speră că va reuşi să dezvolte zona pentru practicarea turismului rural, fiind important să arate tuturor tezaurul valoros de tradiţii. Tot la capitolul proiecte, în momentul de faţă comuna este beneficiara unui program Sapard privind introducerea reţelei de canalizare a apei, unei staţii de epurare a apei dar şi îmbunătăţirea reţelei de apă care alimentează în prezent comuna.
 
Invitaţie la drum
Localitatea cât şi împrejurimile oferă o serie de locuri în mijlocul naturii minunate 
1. Biserica "Sfânta Cuvioasa Paraschiva" – 1202, înscrisă în lista monumentelor istorice. În 1802 a fost construit naosul, iar în anul 1834 a fost ridicat turnul. Biserica urmează în curând să intre într-un amplu proces de restaurare.
2. Biserica Ortodoxă "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", construită între anii 1886-1887, cu suportul financiar al localnicilo,r sub atenta îndrumarea a mitropolitului Anderi Şaguna. Pictura fost făcută de pictorul Căzilă Ioan în anul 1989. Datorită mărimii şi arhitecurii mai este cunoscută şi de "Catedrala Mărginimii". Biserica păstrează câteva piese valoroase cum ar fi tâmpla altarului vechii bisericii greceşti din strada Mitropoliei din Sibiu, icoane ale lui pictorului Stan Zugrav Brat din Orăştie, icoane ale lui Ioan Zugrav din Poplaca.
3. Muzeul sătesc a fost înfiinţat în anul 1969, într-o casă ţărănească specifică, aici sunt expuse piese de etnografie şi artă populară; confecţii textile, mobilier, pictură.
4. Excursii la Cheile Cibinului, Lacul de acumulare de pe râul Cibin şi Iezerele Cindrelului, rezervaţia naturală unde poate fi întâlnit Bujorul de munte. Masivul Cindrelul oferă una din cele mai pitoreşti privelişti montane, aceasta datorindu-se şi valoriilor geologico-peisagistice dar şi bogăţiei florei şi faunei (ursi, cerbi, mistreţi, lupi, cocoşi, râşii). În Munții Cibinului, la poalele Cindrelului și Frumoasei, în două văi romantice, se află ascunse, ca niște mărgăritare, două lacuri glaciare cristaline, Iezerele Cindrelului: Iezerul Mare și Iezerul Mic.
Pe râul Cibin este amenajat un lac de acumulare stăvilit printr-un baraj de beton-Barajul Gura Riului și lacul de acumulare, cu un volum de 17, 5 milioane mc, asigură alimentarea cu apă a muncipiului Sibiu și a localităților din aval, precum și atenuarea undelor de viitură.
5. Bradul de peste 300 ani – monument al naturii
6. Casa Memorială Aurel Decei, unde a fost montată o placă memorială în amintirea valorsului om de cultură a satului.
7. Casa preotului Mana, locul unde se întălneau în perioada de glorie a localităţii, intelectualii Mărginimii.
Gura Raiului vă aşteaptă!
Dacă v-aţi hotărât deja să mergeţi şă să descoperiţi cu ochii dumneavoastră o zonă mirifică a României Turistice, oferta de servicii este bogată existând mai bine de 10 pensiuni agroturistice, dintre ele, am poposit incoognito preţ de câteva ore la Pensiunea Măcrea. Astfel dacă doriţi să vă convingeţi de servicii de calitate într-un mediu rustic vă invităm într-o casă frumoasă, aşezată într-un cadru natural deosebit, înconjurată din toate părţile de o bogata pădure de brazi, brăzdată de rîul care curge în spatele gospodăriei, în compania mulţimii de flori multicolore care au invadat curtea, in zilele toride vă puteţi răcori sub o superbă boltă de vie.
Gazda dumneavoastră Doamna Măcrea este o gospodină desăvărşită, servindu-vă cu alese bucate: dulceaţă, sirop din fructele culese din pădurile din apropiere. Pensiunea este clasificată la 2 margarete, dispune de 9 locuri de cazare în 3 camere dotate cu televizor. Aveţi la dispoziţie la orice oră apă caldă dar şi alte servicii.
Pensiunea este situată în Gura Rîului, Str. Principală nr. 447 B, Tel. 0269/572413.
Ca în fiecare an la început de iulie, gurenii şi bujorul de munte vă dau întâlnire cu tradiţia. Cu mic, cu mare, sibieni şi turişti sunt aşteptaţi la Gura Râului, acolo unde bujorul va fi sărbătorit cu cântec şi joc popular. ”Festivalul Bujorului de munte este un produs turistic apărut în 2004, în ideea că turismul rural este strâns legat de păstrarea şi valorificarea tradiţiilor populare..
După obicei sunteți invitați la o cină ca la stână, aşa că dacă vă e dor de un cocoloş cu brânză, de o tocană la ceaun sau de un foc de tabără mergeţi la Gura Râului.
În fiecare an, tinerii satului, îmbrăcaţi în port popular şi călări pe cai împodobiţi, vor întâmpina oaspeţii la intrarea în localitate şi îi vor conduce în mijlocului comunei pentru un prim joc al junilor. De la orele amiezii, pe scena amenajată în apropierea barajului, se dă startul la cântece şi dansuri populare. Festivalul este organizat de Primăria şi Consiliul Local Gura Râului. Nu trebuie sa omitem sărbătoarea ”Îmbracă-te românește” un eveniment dedicat portului popular, organizat în fiecare an în luna august.
 De câtiva anii, localitatea a devenit și o destinație pentru iubitori sporturilor de iarna, la câtiva km de comună s-a amenajat o pârtie de schi. Pârtia Trecătoarea Lupilor este una cu grad de dificultate medie și cu o lungime de 500 metri.
 
Mihai Dănăilă
 
Multumim pentru spijinul acordat, dl. primar – Duțu Ioan.
 
Va recomandam sa lecturati si urmatoarele articole:
 
Agenția România Turistică

Author Agenția România Turistică

More posts by Agenția România Turistică

Leave a Reply

Top