Natură

Divici -Pojejena. Este o arie de protectie speciala avifaunistica de interes, european ce corespunde categoriei a IV IUCN (rezervatie naturala de tip avifaunistica), situata in sud -vestul Banatului, in judetul Caras -Severin .

Se afla in apropierea satului Padina Matei , comuna Garnic la o altitudine de 500-700 de metri. Sunt cunoscute si sub denumirea de ” Cascada de la coliba lu Draghici „sau „Cascada de la Moara lu Capet”., au inaltimi cuprinse intre 15 -20 metri.

În Caraș-Severin se află una dintre cele mai frumoase cascade din țară, dar și o cascadă unică în lume. Cascada Bigăr este plasată de theworldgeography.com pe primul loc în rândul celor mai neobișnuite cascade din lume, alături de căderi spectaculoase de apă din SUA, Australia sau Antarctica. Cascada Bigăr s-a format pe Cheile râului Miniş din Munții Aninei. Apa care formează cascada se varsă în Miniș peste un con calcaros acoperit cu mușchi, formând o perdea de apă la baza conului. „Cascada este situată exact pe paralela 45, ceea ce este, de asemenea, unic”, notează site-ul de specialitate.

LACUL “OCHIUL BEIULUI”, LACUL CARE NU ÎNGHEAȚĂ NICIODATĂ. Este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Banatului Montan, situat în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. Locul este încărcat de legende populare care de care mai frumoase și mai interesante dar cea mai cunoscută dintre ele este legată de iubirea dintre un bei turc și o frumoasă păstoriță din părțile Potocului.

10 locuri FASCINANTE din Banat, care au uimit lumea şi pe care trebuie să le vezi în acest an. Locuri de vis, încărcate de istorie, construite de mâna omului sau de puterea incredibilă a naturii, peisaje fabuloase, priveliști care-ți taie

Pădurea Comorva. La sfârşitul secolului al XIX-lea în zona Pădurii Comorova de astăzi era un cătun cu acelaşi nume. Populaţia lui era formată din 4 familii, numărând 14 suflete, turci şi bulgari pescari. Lacul Comorova avea o suprafaţă de 60 ha şi era acoperit de stuf.

Peştera Movile, Dobrogea este o regiune săracă în peşteri. Dintre cele peste 12000 de cavităţi înregistrate în cadastrul peşterilor din România, Dobrogea deţine sub 1%. Cauza o constituie constituţia geologică.
Lângă Mangalia se află cea mai vestită peşteră din lume: Peştera Movile. Abia descoperită în 1986, într-un puţ minier, peştera nu părea să prezinte caracteristici deosebite. Avea doar o galerie, lungă de 200 m, scundă şi nespectaculoasă.

Parcul Natural Putna-Vrancea. Suprafaţa Parcului Natural Putna-Vrancea este de 38 190 hectare, reprezentand 41,32 % din suprafaţa montană a judeţului Vrancea.
Parcul Natural Putna-Vrancea, se suprapune sectorului central-nord-vestic al Muntilor Vrancei. Acest parc se inscrie grupei externe a Carpaţilor de Curbură, acoperind în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre sud –vest masivele Mordanu şi Goru. Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune spaţial în cea mai mare parte bazinului hidrografic montan al Putnei.
Parcul Natural Putna-Vrancea este traversat de drumul naţional DN 2D Focşani-Tg. Secuiesc, această rută fiind de importanţă strategică, iar drumul national DN2L face legatura intre localitatile Lepsa si Soveja este închis circulaţiei publice, fiind în curs de reabilitare.

Rezervaţia naturală Tişiţa. Rezervaţia naturală Tişiţa este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din judeţul Vrancea. Beneficiind de o poteca turistică amenajată, ce strabate zona cea mai spectaculoasă a rezervaţiei, aici pe sectoarele Tişiţei unite (Tişitei Mari şi Tişiţei Mici), văile sunt o succesiune de canioane săpate în formaţiuni geologice sedimentare, ce alternează cu bazine depresionare („La Pândar” şi „Lunci” ). Ca rezultat al fragmentării reliefului şi schimbărilor de direcţie a Tişiţelor, declivitatea şi expoziţia au devenit foarte vatiate, astfel ca apar brâne şi poliţe situate la diferite înălţimi, pereţi stâncoşi, subplombe, jheaburi, povârnişuri concave, etc. Această varietate a reliefului a fost exploatată de speciile de ungulate, în special capra neagră şi de prădătorii acestora (lup, urs, râs), dar albia Tişiţelor constituie habitat optim şi pentru vidră. În acest ansamblu peisagistic găsesc condiţii optime de viaţă specii ocrotite precum Tisa (Taxus bacata), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), floarea reginei (Lentopodium alpinum).

Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina (PNGM-C) este situat în Munţii Şureanu (cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi ai Sebeşului) din Carpaţii Meridionali, fiind mărginit de depresiunile Haţegului la vest şi Orăştiei la nord. Parcul situat integral în judeţul Hunedoara, cuprinde întinse suprafeţe de păduri, precum şi alte folosinţe ale terenurilor (păşuni, fâneţe, arabil, zone carstice, cursuri de ape, monumente istorice, situri arheologice) şi aşezări umane (intravilan).
Accesul în parc se poate face prin staţiile C.F.R.: Orăştie, Călan, Pui, Baru Mare şi Băniţa, precum şi de pe D.N. 66 din localităţile Călan (spre Boşorod şi Luncani), Pui (spre Ohaba Ponor), Baru şi Băniţa. De pe drumul E 68, prin Orăştie-Costeşti şi drumul judeţean, se poate ajunge la Sarmizegetusa – Regia. Între diferitele puncte de interes turistic există drumuri comunale, forestiere, precum şi numeroase trasee (poteci) turistice.