Etnografie

Fărșangul, Fărșangul (fășanc la români și la sârbi).
Denumirea vine din limba germană, de la FASCHING  care înseamnă carnaval. Sărbătoarea a fost preluată de la germanii stabiliți în zonă în secolul XVIIIcu ocazia colonizărilor habssburgice. La Moldova Nouă și în alte localități cu populație românească sărbătoarea Fășancului numită și” Alaiul cu măști ” are loc cu  6 săptămâni înainte de Postul Paștelui, în prima duminică după Lăsata Secului.
 Fășancul satirizează relele din viața omului. În același timp marchează victoria binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului, a vietii asupra morții.

Muzeul Sătesc Ion Dragomir, Muzeul Sătesc din Gornea.
.on Dragomir, profesor și om de cultură pasionat de istorie, geografie și etnografie a înființat Muzeul Sătesc din Gornea în anul 1970. În prezent acesta îi poartă numele. 
Muzeul este compus din două săli, una de arheologie și una de etnografie, unde sunt expuse piese de o valoare deosebită pentru   istorie și cultură: unelte din gospodărie, unelte de pescuit, costume populare precum și țesături făcute în războaiele ce existau în fiecare casă.  Acestea provin din siturile și rezervațile arheologice de pe raza comunei.

Săptămâna Luminată în Bucovina, Duminica închinată Apostolului Toma
Cel mai popular obicei al sărbătorii pascale a fost, însă, cel al construirii scrânciobului, care îşi are originea în legenda care spune că Iuda, regretând faptul că l-a vândut pe Iisus, s-a spânzurat şi timp de trei zile corpul i s-a legănat pe o creangă

LEGENDA MĂRȚIȘORULUI. În tradiția populară românească luna martie se numește Mărțisor, acum începe aratul și semănatul, se curățâ livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se „retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Despre luna martie se spune că este cea mai nesănătoasă lună. Martie a luat de la toate lunile câteva zile, ca să arate că el e mai tare, și de aceea el are mai multe zile decât lunile celelalte. Se mai spune că în martie, la lună nouă, gospodina ia mătura și, măturând, zice: „Marș din casă, puricii afară!” (sau „Bolile afară!”). Se face de trei ori și se crede că se scapă de purici sau de boli.
Dăruit de 1 martie, Mărțișorul este un obicei specific românesc cu o istorie de peste 8.000 de ani. Primele mărțișoare găsite de cercetători erau pietre mici de râu vopsite în alb și roșu, înșirate pe ață, care se pare că se purtau la gât. Culoarea albă semifica focul, sângele și soarele și era atribuită femeii –deci vieții. Albul, semnificând albul norilor și limpezimea apelor care era asociat cu înțelepciunea masculină. Șnurul mărțișorului semifica tocmai împletirea inseparabilă a celor două principii, feminin și masculin. În trecut, mărţişorul se punea la pomii fructiferi ceea ce înseamna că are o pronunţată funcţie de cult de fertilitate, dar înglobează şi altele de natură apotropaică pentru că fetele, ca să nu se lege vrăjuri de ele, se duceau şi-l aruncau pe mărţişor acolo unde se întorcea apa-ndărăt. Este considerat şi simbol al dragostei pentru că era dăruit reciproc, adică de către fete flăcăilor şi de către flăcăi fetelor. Dar nu numai atât.

Legenda comorii din Veneția de Sus. Legenda comorii din Veneția de Sus – satul cu comori!
Se povesteşte că în anul 1922, la un restaurant din Bucureşti, lucra ca picolo un tânăr din Veneţia, numit Anişor. El s-a împrietenit cu un bătrân turc, care i-a povestit că în timpul Primului Război Mondial a luptat în zona satului Veneţia.
Turcul i-a mărturisit că în Vârful Gârbova, la locul numit Pietre, el împreună cu un camarad au îngropat tezaurul armatei turceşti.

Legendele Brașovului. Catacombele medievale, tunelurile secrete, gropile cu mâncare de sub Piața Sfatului, imensul lac de sub Tâmpa, și comoara lui Solomon, sunt miturile cele mai populare ale Brașovului. Despre ele au povestit de-a lungul veacurilor toți brașovenii, astfel încat s-au transmis din generație în generație, pâna la noi.

COLOCVIILE DE ETNOGRAFIE, ETNOLOGIE ŞI FOLCLOR, ORAVIŢA, ediţia 2015, la final. Conferinţele pe teme etno-folclorice au continuat marţi seara în aceeaşi Sală Casino a Teatrului Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa evocându-se �

COLOCVIILE DE ETNOGRAFIE, ETNOLOGIE ŞI FOLCLOR, ORAVIŢA, ediţia 2015. Sala Casino a Teatrului Vechi Mihai Eminescu a fost luni, 30.03.2015, gazda Colocviilor de etnologie, etnografie şi folclor – ediţia 2015. Tema d

Semnificaţia Crăciunului în Maramureş. Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului –Crăciunul, continuă să fie în Maramureș o sărbătoare la care tradițiile și obiceiurile se păstrează cu mare sfințenie și astăzi, este locul în care se pot auzi glasurile copiilor și tinerilor, dar și ale celor bătrâni care vestesc Nașterea Domnului Isus, dar mai întâi de toate întrebarea: ,,Slobodu-i a colinda?,, Crăciunul nu înseamnă doar cele trei zile , numite și ,,ale Căciunului sătul,”.
Sărbătoarea are trei etape: cea de pregătire, postul și toate celelalte acțiuni în care intră curățenia curții, a casei și a mormintelor, următoarea perioadă este cuprinsă între 23 decembrie (ajunul ajunului) și 31 ianuarie, iar ultima perioadă este între Anul Nou (numit și Crăciunul cel mic) și Bobotează.

Decembrie sau Undrea. Decembrie este a 12-a lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Decembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Săgetătorului și sfârșește în semnul Capricornului.