Delta Dunării-Paradisul de lângă noi şi sălbăticia la ea acasă

 Printre frumusetile cu care natura a inzestrat Romania, un loc aparte il ocupa Delta Dunarii. Inainte de a se contopi cu apele Marii Negre, Dunarea daruieste uscatului un tinut plin de originalitate, bogatie si un pitoresc fermecator.

Ca intindere, delta este a doua din Europa. Prin bogatia peisagistica si prin fauna sa, a capatat, pe buna dreptate, renumele de una dintre cele mai originale si atractive delte ale mapamondului.

Suprafata Deltei Dunarii, in realitate, este de 4152 kmp. Cu toate acestea, multi prefera cifra de 4340 kmp, incluzand si complexul lagunar Razim. Delta a luat nastere intr-un golf al Marii Negre, formandu-se initial un cordon de litoral. Se apreciaza ca fenomenul a avut loc in perioada anilor 11.000 i. Hr. si 7.500 i.Hr. In ceea ce priveste formarea celor trei brate ale sale, cercetatorii sunt de parere ca evolutia lor a fost diferita. Cel mai vechi este bratul Sf. Gheorghe, situat in sud, iar cel mai tanar este bratul Sulina, situat in nord.

Tinutul exotic al Deltei Dunarii a facut pe multi care au poposit pe aceste fermecatoare plauri sa lase pagini, prin care lectura te indeamna sa visezi frumos, precum Ptolemeu, Claudiu, Ovidiu, Alexandru Vlahuta, Sadoveanu, Goga etc.

Incantat de aceasta minunata capodopera a naturii, dupa cum el a definit-o, a fost nimeni altul decat marele cercetator stiintific oceanolog de talie mondiala – francezul Yves Cousteau, care a hotarat sa se implice direct in valorificarea acestor resurse, elaborand o serie de proiecte, ce vor fi dezvaluite intr-un viitor apropiat de catre toate organismele europene si mondiale ale patrimoniului cultural si peisagistic (flora, fauna).

Ca regiune tanara, aflata in continua formare si consolidare, Delta Dunarii constituie locul cel mai propice pentru dezvoltarea unei faune si flore unice in Europa.

Flora si fauna sunt predominant acvatice, dar nu lipseste nici mediul terestru, reprezentat, in special, de grinduri (zone secetoase, pe care se dezvolta o flora si fauna specifice stepelor est – europene, cu influente mediteraneene). Intre mediul acvatic si cel terestru se interpune cel mlastinos inundabil, purtatorul unei flore si faune, cu posibilitate de adaptare alternativa, in functie de regimul hidrografic sezonier si anual. In interiorul Deltei se disting cateva ecosisteme principale: apele curgatoare, apele stagnate, suprafetele mlastinoase si inundabile, grindurile fluviatile si maritime.

Zona de contact intre apele dulci si cele marine constituie un ecosistem aparte, numit avandelta.

Ecosistemul apelor curgatoare include bratele Dunarii si o serie de garle si canale mai importante. Aici se intalneste planctonul (fitoplancton si zooplancton), care serveste ca hrana pentru moluste, larve, viermi, care constituie, indirect, hrana pestilor. Ihtiofauna domina acest ecosistem, fiind reprezentata prin crap, somn, morun, sturionii de apa dulce, pesti migratori, scrumbia de Dunare, sturioni, nisetru, pastruga.

Ecosistemul apelor stagnate, acest ecosistem se caracterizeaza printr-o flora bogata, submersa si plutitoare, reprezentata de nufarul alb si galben, sageata apei, ciulinul de balta, etc. Fauna este foarte diversificata, cele mai intanite specii de pestii sunt: crapul, linul, platica, rosioara, crasul, salaul, somnul, si bibanul. Pasarile specifice acestui ecosistem sunt rata motata, rata rosie, gisca de vara, rata cu ciuf, rata mare, comoroanul mic, egreta mare si mica, pelicanul comun si cres, etc. Multe dintre aceste pasari sunt protejate in arii stricit delimitate. In portiunea Rossca-Buhaiova se gasesc circa 2 000 de cupluri de pelicani si 300 de prechi de pleicani cresi care sunt atent monitorizati. In cadrul acestui ecosistem traaiesc o serie de mamifere, cele mai reprezentative fiind: nurca, vidra, mistretul, pisica salbatica, vulpea cu burta si iepurele. In ultima vreme s-au acomodat bine, bizamul, ciinele enot si fazanul.

Ecosistemuul grindurilor, acest ecositem este specific prin prezenta diferitelor specii de salcii, arbustii. Prin intinderea lor salciile formeaza adevarate galerii care se intind de-a lungul bratelor si canalelor.

Pe grindurile Letea si Caraorman s-au dezvoltat padurii de stejar, care in amestec cu lianele confera un aspect subtropical. Aceste paduri se dezvolta in depresiunile dintre dunele de nisip sub forma de pilcuri. Fauna specifica acestui ecosistem este reprezentata prin soparla de nisip, vulturul codalb si bufnita mare.

Taramul mirific al deltei este salasul a peste 1200 exemplare de arbusti si plante si locul preferat a cca. 280 de specii de pasari, care frecventeaza delta.

Majoritatea pasarilor sunt clocitoare, din care 133 migratoare. Dupa origine geografica, avem pasari ce apartin tipurilor european, siberian, arctic, mongolian, chinez si mediteranean. Zece specii sunt ocrotite de lege, unele fiind declarate monumente ale naturii. Acestea se pot grupa dupa culoare penelor in: pasari albe (pelicanul comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare) si policrome (vulturul codalb, piciorongul etc.).

Dintre speciile de pasari care ierneaza in delta si in complexul lacustru, pot fi mentionate gasca cu gat rosu, ratele, lebedele, care sunt estimate la peste 1 milion de exemplare.

Mihai Danaila