Cu acoperișurile lui roșii, din țiglă, localitatea Rășinari pare o alcătuire de turtă dulce. Este captivantă această așezare de oieri ce se găsește la numai 12 km de orașul medieval Sibiu. De fapt, Rășinari este o replică rurală a burgului: străduțe întortocheate, case cu aspect de cetate, nelăsând vederii decât ferestre și porții mari de lemn, îndărătul cărora există curți interioare (unele atât de pline de verdeață, încât te crezi în veritabile sere), turla bisericii care răsare din mijlocul așezării într-o imagine devenită clasică în zona Transilvaniei.
Denumirea Rășinari povestește și străvechea ocupație a oamenilor de aici – ei adunau de prin bogatele păduri din jur rășina brazilor, pe care o foloseau în gospodării sau o vindeau in târguri.
În centrul satului, care face parte din Mărginimea Sibiului, o biserică ortodoxă impunătoare din 1758 întămpină vizitatorii cu frumoasele ei fresce exterioare. Lăcașul este închinat Sfintei Parascheva, făcătoare de minuni, ocrotitoarea tuturor oamenilor aflați în necazuri.
Ruethel, Rosinar, Russinari sunt denumiri vechi ale comunei Rășinari, care este una dintre cele mai vechi așezări din Mărginimea Sibiului, atestată documentar în anul 1204 prin diploma acordată de regele Emeric al Ungariei lui Ioan Latinul, fapt menționat și în ”Monografia Rășinariului” scrisă de Victor Păcală în 1915, lucrare premiată de Academia Română.
Rășinariul este primul sat transilvănean menționat încă de la 1240 ca făcând transhumanța în Țara Românească.
Comuna este situată la altitudinea de 573 m în partea de sud-est a judetului Sibiu, la 12 km de muncipiul reședinta de judet și face parte din Mărginimea Sibiului, fiind așezată la poalele muntiilor Cindrelul. La Rășinari se ajunge din Sibiu și cu tramvaiul a cărui linie trece prin văi pitorești.
Rășinariul are o suprafață de 12 787 ha și o populație de 5 310 locuitori, împărțiți în 1891 gospodării. Populația este preponderentă română, de religie ortodoxă, fiind recunoscută pentru creștrea oilor. Rășinărenii au păstrat de milenii o ocupație ancestrală oieritul. Buni păsătrători ai tradițiilor populare, iubitorii ai muzicii și ai costumului tradițional, rășinărenii păstrează cu sfințenie învățăturile primite din tată în fiu de-a lungul timpului.
Din moși strămoși s-au transmis tradițiile legate de transhumanță, precum și o multitudine de activități conexe: creații vestimentare unice, confecționarea obiectelor casnice cu specific local, construcții renumite care le-au adus faima de adevărați gospodari.
Întregul univers al Mărginimii Sibiului a fost concertat, timp de secole, doar asupra unuia dintre obiceiurile strămoșești: creșterea oilor. Ciobanii din Rășinari sunt recunoscuți în ceea ce privește parcticarea transhumanței oilor, ajungând cu oile până în Munții Caucaz și în Serbia
Principalele obiective turistice:
Pe lingă casele natale ale celor doi mari înaintași la Rășinari, (Casa filozofului Emil Cioran, Casa memorială Octavian Goga) mai pot fi vizitate :
– Biserica ortodoxă cu hramul Cuvioasa Paraschiva -declarată monument istoric;
– Biserica orotodoxă cu hramul Sfânta Treime;
– Casa Episcopală, construită din lemn de la 1710 (reședința epsicopiilor ortodocși care au condus biserica Ortodoxă Română din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea)
– Muzeul etnografic, organizat în 1951.
– Mausoelul mitropolitului Andrei Șaguna. La Rășinari este înmormântat Marele Mitropolit al Ardealului, Andrei Șaguna, care și-a exprimat prin testament această dorință datorită bunei colaborări pe care a avut-o cu locuitorii satului. În cinstea lui a fost ridicat un mausoleu încadrat de doi lei, situat lingă Biserica Sf. Treime.
– Cetatea feudală de pământ, construită în sec. XIII-XIV, situată lângă Valea Ștezii.
Traditii și continuitate….
Oamenii din Rășinari sunt foarte stricți cu tradițiile lor și respectă toate sărbătorile ortodoxe, menținându-și astfel tradițiile din generație în generație.
Biserica Sf. Paraschiva și spațiile Casei Episcopale găzduiesc copii rășinăreni, care invață cu multă dăruire să picteze icoane, indrumați de preotul paroh Nicolae Jianu în cadrul Cercului de pictură.
Foarte harnicii și talentați, rășinărenii au fost dintotdeauna maeștri în cioplitul lemnului, în teracota smălțuită și în ceramică. Un muzeul local îi arată călătorului cum s-a trăit în această zonă, în care existența pădurilor și creștera oilor le-au asigurat oamenilor o viață care a îmbinat râvna cu frumusețea. S-au țesut aici în război covoare și ștergare, s-au lucrat șarete, sănii, dar și bănci de școală, s-au pictat icoane pe lemn și pe sticlă.
O altă tradiție bine păstrată este cea a dansurilor populare, astfel, sub îndrumarea familiei Țichindelean, peste 80 de copii și tineri joacă jiana, hațegana și învărtita în cadrul Ansamblului de Dansuri Populare care functionează pe lingă Căminul Cultural Rășinari.
În Rășinari, s-au născut și au copilărit personalități cunoscute ale culturii românești, care au dus faima Rășinariului în întreaga lume; dintre aceștia amintim doar de Octavin Goga– ”poetul pătimirii noastre” și pe filosoful Emil Cioran -”regele pesimiștilor”, coleg cu Constantin Noica și elev al lui Tudor Vianu și Nae Ionescu. Bun cunoscător al limbii germane, Cioran i-a studiat în original pe Immanuel Kant, Arthur Schopenhauer și mai ales pe Friederich Nietzsche. Devenit în scurt timp cunoscut în țară și în strinătate, Emil Cioran atrage anual la Rășinari mii de turiști.
O casă cu placă pe zid ne arată că la Rășinari s-a născut, într-o familie de preoți, extraordinarul Emil Cioran, acest scriitor ciudat și modest, care a iubit libertatea mai presus de orice. Tot într-o familie de preoți, și tot la Rășinari se năștea, în 1881, poetul Octavian Goga, unul dintre clasicii literaturii române.
Ne găsim azi într-un spațiu la fel de pitoresc ca în vremurile de demult, cu siluetele munților Cibin foarte aproape cu stațiunea montană Păltiniș la circa 20 km, în acel loc trăindu-și ultimul capăt de viață filosoful Constantin Noica, coleg de generație cu aleși români care au făcut carieră internațională-Mircea Eliade, marele istoric al religiilor și Emil Cioran, socotit cel mai mare stilist al Franței.
Festivalul Brânzei și al Țuicii se desfășoară în fiecare an în ultimul weekend din august. Cu ocazia acestui eveniment producătorii de brânză și țuică din zona Mărginimii Sibiului în special, dar și din alte zone, își promovează produsele tradiționale.
Prima ediție a Festivalulu Brânzei și Tuicii a fost organizată la Săliște, după care următoarele ediții s-au desfășurat anual la Rășinari. În 2010 festivalul a ajuns la cea de-a VII ediție.
Festivalul a avut permanent și un program artisitic tradițional, cu invitați rapsozi de prestigiu din judet sau Transilvania, cea mai mare pondere având-o cântăreții, grupurile artisitice și ansamblurile folclorice din zona Mărginimii Sibiului.
Datorită acestui festival s-au remarcat și au ajuns cunoscuți și recunoscuți copii și tinerii din Rășinari cu Ansamblul ”Călușeru”, ansamblu care a participat la numeroase festivaluri și concursuri regionale și naționale.
05.02.2011: ora 15:40
0268.420.905
0722.910.422 
0741.657.495
