Turca-obicei de colindat. Obicei de colindat al cetei de feciori, practicat în special în satele de pe Mureşul Superior, în seara şi noaptea de Ajun a Crăciunului, dar a
Junii Braşovului-Sărbătoarea Junilor şi a Primăverii. Hora junilor . Fiecare zi a manifestărilor Junilor începe sau sfârşeşte cu o horă. Astăzi, hora atrage atenţia şi curiozitatea miilor de participanţi la sărbătoarea de la Pietrele lui Solomon prin specificul ei – este neîncheiată şi se joacă pe stânga – şi prin tradiţionalitatea cu care a fost păstrată şi transmisă din generaţie în generaţie. Feciorii (fără fete) se prind de mâini formând un semi cerc în frunte se află cele 3 şerje (vătaful, armaşul mare şi armaşul mic). În timpul horei se păstrează o tăcere totală impusă de o sobrietate a junilor.
Colindreții. Crăciunul, Sărbătoarea Naşterii Domnului (25 decembrie) prilejuieşte Colindreţii, copii colindători care se constituie în cete de câte cinci, reprezentând pe cei trei crai de la Răsărit, Irod Împărat şi “Cătana”, soldatul acestuia. În Poiana Sibiului în loc de cătană este un ciobanas, iar în Jina un înger.
Festivalul „Bujorul de munte”, Gura Râului. O incursiune în Munţii Cindrel şi Rezervaţia Naturală „Iezerele Cindrelului” oferă ocazia de a admira o privelişte deosebită. Peisajul cre
Ceata junilor din Sadu-Obiceiuri tradiționale din Mărginimea Sibiului. Cu ocazia “Sărbătorilor de iarnă” , la Sadu viaţa artistică a comunei este îmbogăţită cu organizarea “cetelor de juni”, tradiţie care s-a statornicit de veacuri.
Fasching – Festivalul Clătitelor. Carnavalul – Fasching în limba germană – este un obicei reînviat la iniţiativa tinerilor din Prejmer, el fiind moştenit de la comunitatea saşilor, majoritară în localitate timp de sute de ani. Carnavalul se organizează înainte de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii Evanghelice fiind un bun prilej pentru reunirea comunităţii, un moment de bucurie, dans şi voie bună.