IGNATUL-Sărbătoarea porcului care anunță Crăciunul
Ignatul porcului reprezintă o sarbatoare inchinata unei divinitati solare si vegetale care a preluat numele si data de celebrare de la un sfant crestin – Ignatie Teofanul.
In ziua de 20 decembrie (la Ignat) are loc sacrificiul porcului, un substitut al unei zeitati precrestine a vegetatiei, divinitate care murea si invia la solstitiul de iarna. Desi se mai pastreaza si astazi cateva practici si obiceiuri din vechiul cult al porcului, foarte putini oameni mai sunt constienti de semnificatia acestora.
În tradiţia românească se spune că în noaptea premergătoare zilei de ignat, porcul visează ce se va întămpla cu el în zorii.
Românii taie porcul în ziua de 20 decembrie, în această zi toată familia este ocupată cu pregătirile. Fiecare membru al familiei revenindu-i diverse munci.
Astfel, femeile se ocupă de pregătirea vaselor şi încălzesc apa;
Bărbaţilor le revine cea mai dificilă misiune, care constă în ademenirea porcului, tăierea, pârlirea, tranşarea, culminând cu presărarea pe carnea proaspătă tăiată cu sare şi în final cu depozitarea acesteia.
Românii taie porcul în ziua de 20 decembrie, în această zi toată familia este ocupată cu pregătirile. Fiecare membru al familiei revenindu-i diverse munci.
Astfel, femeile se ocupă de pregătirea vaselor şi încălzesc apa;
Bărbaţilor le revine cea mai dificilă misiune, care constă în ademenirea porcului, tăierea, pârlirea, tranşarea, culminând cu presărarea pe carnea proaspătă tăiată cu sare şi în final cu depozitarea acesteia.
Mai intai se parleste animalul, simbolizand prin aceasta moartea prin incinerare a divinitatii precrestine. Apoi, porcului i se taie coada si urechile care se consuma pe loc de catre copii, cei care incaleca animalul sacrificat, simbolizand prin aceasta dominarea Postului Craciunului care este pe sfarsite. Se taie apoi capul si picioarele din care se pregatesc raciturile (piftia), oferite la Craciun, Anul Nou si Boboteaza ca preparat ceremonial, dat si de sufletul mortilor. Urmeaza apoi transarea totala a corpului ramas si pomana porcului, un stravechi ritual inchinat mosilor si stramosilor.
Copii au un rol foarte important în ziua de ignat, zburdălnicia lor, crează o atmosferă de sărbătoare.
În funcţie de zonă, tăierea şi prepararea bucatelor urmează un ritual specific bine stabilit.
La români modul cum este pregătit şi pârlit, atestă străvechiul ritual al arderii ofertei şi jertfei zilei.
Toate pregătirile se termină cu mult aşteptata poamană a porcului, gospodinele fac o mămăligă mare, prăjesc carnea proaspătă şi udată din îmbelşug cu vin, invită la masă toţi participanţi la ritualul tăierii porcului.
După masă, gospodinele încep să spele maţele, să toace carnea şi se apucă de pregătit bucatele specifice Crăciunului şi Anului Nou.
Copii au un rol foarte important în ziua de ignat, zburdălnicia lor, crează o atmosferă de sărbătoare.
În funcţie de zonă, tăierea şi prepararea bucatelor urmează un ritual specific bine stabilit.
La români modul cum este pregătit şi pârlit, atestă străvechiul ritual al arderii ofertei şi jertfei zilei.
Toate pregătirile se termină cu mult aşteptata poamană a porcului, gospodinele fac o mămăligă mare, prăjesc carnea proaspătă şi udată din îmbelşug cu vin, invită la masă toţi participanţi la ritualul tăierii porcului.
După masă, gospodinele încep să spele maţele, să toace carnea şi se apucă de pregătit bucatele specifice Crăciunului şi Anului Nou.
Mai exista inca credinta populara conform careia in timpul sacrificarii porcului, „nu trebuie sa stea nimeni prin prejur dintre cei milosi la fire, caci se zice ca animalul moare greu iar carnea nu este gustoasa”.
Mihai DĂNĂILĂ
0268.420.905
0722.910.422 
0741.657.495
