Skip to main content

Colindatul, ca datină și obicei, cred că dăinuie de două mii de ani, dar parcă de fiecare dată este actual, prin prezența colindătorilor în casele sătenilor, aniversarea nașterii domnului fiind mult mai aproape.
De obicei, la Gura Râului colindatul începe în ziua de Ajun și se continuă și în ultima zi de crăciun, colindătorii, în general copii, trecând pe la ușa fiecărui gospodar din sat și anunțând, prin cântece, apropiata nștere a Domnului. Repertoriul de colinde este variat, plecând de la străvechile și cunoscute de către toți săteni: „Steaua sus răsare”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „O ce veste minunată”, „Colo sus și mai sus”, „Floriile dalbe” și altele, pe care fiecare le ascultă, bucurându-se că a ajuns Sfintele Sărbători de Crăciun, cu sănătatea, oferind colindătorilor tradiționale daruri.
Dacă, în urmă cu ani, colindatul se practica sub formă de mici grupuri de copii, de obicei țigani sau familii mai sărace și din familii mai înstărite, doar unul sau doi copii care mergeau doar la rudele apropiate, astăzi la Gura Râului, preoții satului sunt onorați, în seara de Ajun cu colinde cântate de corul bisericesc, în curtea locuințelor, iar grupuri de bărbați și femei, în noaptea Nașterii Domnului, colindă prin sat, la familii prietene și rude, aducând în casele lor bucuria nașterii Mântuitorului nostru Isus Hristos.
 De ani mulți ani, La Gura Râului, corul bisericesc oferă un extraordinar concert de colinde, în zilele de Crăciun, în „Catedrala Mărginimii”, apreciat de fiecare dată de credincioși.
Colindatul, ca obicei, la Gura Râului, este viață, este semnul credinței în Dumnezeu, este o purificare a sufletului în seara de Ajun, pentru a doua zi, când întregul sat sărbătorește Nașterea Mîntuitorului.

 Crai
La Gura Râului, viața sprirituală a satului, în timpul sărăbătorilor de Crăciun, este marcată și de Crai, datină care, ca și colindatul, dăinuie de veacuri.
                Cu mult timp înainte de Crăciun, copii (în general de 11-13 ani) care vor să „se bage cu Crai” se constituie în cete de câte patru (trei crai și un Irod), uneori fiind chiar și 4-5 rânduri de crai în sat. Mamele le confecționează costumul tradițional, cu cât mai multe batiste brodate, cu flori colorate, în așa fel încât să fie cât mai reprezentativi pe timpul colindatului prin sat.
                Costumația Crailor este simplă și aceasta constă din costumul național, căciulă din blană de miel, laibăr de lână peste care se pune: peste căciulă, un cilindru de carton cu fundu drept, la cei trei Crai și aproximativ conic la Irod, acoperit cu două-trei rânduri de franjuri, verticale, cât și în spate, batiste înflorate, împăturite în patru, cu florile în afară, cusute de colțul de sus și lăsate libere în rest, sub forma unor romburi. Teaca se leagă de curea, iar uneori, la garda sabiei se pune câte un bumburez (zurgălău) mic. Demn de reținut este faptul că în momentul în care copii se hotărăsc „a se băga cu Craii” sunt „confirmații” de preot, după o prealabilă cunoaștere a fiecăruia.
În dimineața de Crăciun, cetele de Crai, îmbrăcați tradițional, merg la biserică, unde participă la oficierea slujbei, la finele acesteia dând prima reprezentație. Apoi, ies în fața bisericii, unde credincioșii le dăruiesc bani. Timp de trei zile, cât durează sărbătorile craii colindă ulițele satului, prezentând în casele sătenilor acele emoționate momente de la Nașterea Domnului.
La terminarea reprezentației, Irod se adresează gazdelor, cu cuvintele:

Această zi fericită
Și sărbătoarea mărită
Noi dorim ca să vă fie
La mulți ani cu bucurie;
Să aveți zile senine
Și să petreceți cu bine
La mulți ani s-aveți folos
De nașterea lui Hristos

sau mai scurt:

Nașterea lui Hristos
să vă fie cu folos

  Botezul, ”băgatul la botez” este un alt obicei tradițional dar caracteristic, se pare, numai comunei Gura Râului, cu ocazia sărăbătorilor de Crăciun, față de celelalte sate din Mărginime.
Obiceiul se aseamănă cu cel al junilor și constă în petreceri care țin în cele trei zile de Crăciun, de către ceilalți tineri care nu fac parte din ”ceata junilor”, uneori în sat fiind organizate până la zece ”botezuri”, în diferite case găsite ca gazde, pentru perioada celor trei zile, participând de obicei grupuri de câte 10-15 feciori.
              În ajunul Crăciunul, se strânge vinul cu căruțele prin sat, de la fiecare membru, în chiote și cântece tradiționale. Muzica, în general, o asigurau 2-3 instrumentiști din care cel puțin unul cânta la un instrument de suflat și în cele trei zile de sărbători era „cântec, joc și voie bună„ în tot satul.

            Plugușorul de Anul Nou este tradițional la Gura Râului, ca de fapt în toate localitățile, nu numai din cele de Mărginime.
Vestirea anului Nou se face la Gura Râului numai cu băieți, constituți în grupuri de câte 3-4, care, cu clopote, clopoțele și zurgălăi cu sunete de toate nuanțele, încă de cu seară, bat pe la poarta gospodarilor satului, recitând tradiționalul ”Plugușorul, primind de la gazde bani, mere și nuci.

Agenția România Turistică

Author Agenția România Turistică

More posts by Agenția România Turistică

Leave a Reply

Top