Obiceiuri populare

Junii Braşovului-Sărbătoarea Junilor şi a Primăverii. Hora junilor . Fiecare zi a manifestărilor Junilor începe sau sfârşeşte cu o horă. Astăzi, hora atrage atenţia şi curiozitatea miilor de participanţi la sărbătoarea de la Pietrele lui Solomon prin specificul ei – este neîncheiată şi se joacă pe stânga – şi prin tradiţionalitatea cu care a fost păstrată şi transmisă din generaţie în generaţie. Feciorii (fără fete) se prind de mâini formând un semi cerc în frunte se află cele 3 şerje (vătaful, armaşul mare şi armaşul mic). În timpul horei se păstrează o tăcere totală impusă de o sobrietate a junilor.

Colindreții. Crăciunul, Sărbătoarea Naşterii Domnului (25 decembrie) prilejuieşte Colindreţii, copii colindători care se constituie în cete de câte cinci, reprezentând pe cei trei crai de la Răsărit, Irod Împărat şi “Cătana”, soldatul acestuia. În Poiana Sibiului în loc de cătană este un ciobanas, iar în Jina un înger.

Festivalul „Bujorul de munte”, Gura Râului. O incursiune în Munţii Cindrel şi Rezervaţia Naturală „Iezerele Cindrelului” oferă ocazia de a admira o privelişte deosebită. Peisajul cre

Ceata junilor din Sadu-Obiceiuri tradiționale din Mărginimea Sibiului. Cu ocazia “Sărbătorilor de iarnă” , la Sadu viaţa artistică a comunei este îmbogăţită cu organizarea “cetelor de juni”, tradiţie care s-a statornicit de veacuri.

Fasching – Festivalul Clătitelor. Carnavalul – Fasching în limba germană – este un obicei reînviat la iniţiativa tinerilor din Prejmer, el fiind moştenit de la comunitatea saşilor, majoritară în localitate timp de sute de ani. Carnavalul se organizează înainte de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii Evanghelice fiind un bun prilej pentru reunirea comunităţii, un moment de bucurie, dans şi voie bună.

Obiceiuri populare la Sadu. Crăciunul, Sărbătoarea Naşterii Domnului (25 decembrie) prilejuieşte Colindreţii, copii colindători care se constituie în cete de câte cinci: cei trei crai de la Răsărit, Irod Împărat şi “Cătana”, soldatul acestuia. Sunt reconstituite scene care vestesc Naşterea Domnului, fiecare colindreţ fiind costumat distinct, în funcţie de personajul interpretat.

Legenda stropitului de Pasti. Legenda ”stropitului” ne duce cu aproape două mileni în urmă, în vremuri biblice când, se spune că fiica unui evreu ar fi leșinat la aflare

Obiceiuri de iarna in Maramures. Obiceiuri din Maramureș
În Maramureș, de Crăciun lumina nu se stinge și nici o casă nu rămâne necolindată. Sărbătoarea e plină de obiceiuri frumoase, încărcate de semnificații pe care oamenii din toate părțile vin să le admire, pentru a se bucura de un crăciun pur românesc.
Maramureșul mai păstrează încă vii multe dintre tradițiile și obiceiurile care se practică de sărbătorile de iarnă. Pe lângă celebrul obicei al colindatului, umblatul cu Viflaimul sau cu steaua, în unele zone ale județului rămân încă tradiții nealterate.

Traditii si obiceiuri de iarna in Bucovina. Datinile si obiceiurile populare reprezinta o componenta importanta a resurselor turistice; etnografice de care dispune Romania, constituindu-se si pastrandu-se cu predilectie in zonele rurale ale tarii. Ele se integreaza elementelor deosebit de valoroase ale culturii spirituale populare, fiind cele de definesc, alaturi de multe altele, particularitatile etnice ale unui popor.

Ceata Junilor este printre cele mai frumoase și mai emoționante manifestări care marchează sărbătorile de Crăciun, acest obicei dăinuind de veacuri în gura Rîului, ca de fapt și în celelalte sate mărginene, dar cu mari deosebiri în ce privește îmbrăcămintea, cât și a modului de colindat. La început de secol, erau chiar două și trei o singură ceată