Turism religios

Pelerin la malul mării. Cultele sunt puternic susţinute pe plan local, pe lângă cele două mari curente (creştin şi musulman) existând şi case de cult ale altor confesiuni.

Catedrala Sf. Apostoli Petru şi Pavel (1910) – Călimăneşti. NU ai cum să nu-ţi pui întrebarea, care sunt şansele ca o catedrală înconjurată de mânăstiri istorice cu peisaje superbe să reuşească să iasă în evidenţă şi să-şi creeze propria identitate religioasă şi spirituală !?!? Aşa s-au întrebat, probabil, autorităţile locale vâlcene, în anul 1910 când au decis construirea unei catedrale aici în frumosul oraş Călimăneşti. Lucrările de construcţie de aici de la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” au început din iniţiativa şi strădania preotului Constantin Constantinescu, în anul 1910, cu contribuţia locuitorilor oraşului Călimăneşti de atunci, dar şi a foarte multor altor creştini. Problemele de ordin economic precum şi Primul Război mondial au făcut ca toate lucrările şi proiectul însăşi să fie abandonate.

Una din mânăstirile, din România, care fascinează pe vizitatorul sau pe pelerinul ajuns aici este fără doar şi poate şi Sfânta mănăstire Jercălăi de lângă oraşul prahovean Urlaţi. Este o mănăstire de măicuţe ce poartă hramurile: Adormirea Maicii Domnului, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (biserica veche), Sfântul Ilie, Sfântul Mare Ierarh Nicolae, Naşterea Sfântului loan Botezătorul (biserica nouă).

Mânăstirea Sf. Nicolae – Predeal.      Acum dacă tot m-am stârnit, am zis hai tu Robert Codescu să povesteşti celor de aici de pe http://www.romaniaturistica.ro ce ţară frumoa

Prin amplasarea într-un peisaj foarte pitoresc străjuit de munţi acoperiţi de codri seculari, mănăstirea a atras în decursul timpului numeroase personalităţii ale literaturii şi culturii române.
Mănăstirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate monumente din această parte a ţării, căutat de un mare număr de vizitatori dornici să vadă o străveche vatră de credinţă şi cultură, dar şi un nepreţuit tezaur de artă. Monument istoric şi de arhitectură religioasă pictat în interior de Nicolae Grigorescu între anii 1858-1860, în stil neoclasic, dar cu elemente novatoare, uneori folosind modele vii.

Manastirea Bistrita -ctitoria lui Alexandru cel Bun. Manastirea Bistrita este situata in Comuna Alexandru cel Bun. A fost mai intâi pe la 1380, o bisericuta din lemn s prima obște de calugari.
Mănăstirea cupinde: două paraclise, turnul-clopotniță (zidit de Ștefan cel Mare în 1498, după victoria de la Codrii Cosminului), o Casă Domnească, corpuri de chilii și ziduri întărite.

Manastirea Pangarati – Biserica supraetajata. Nu departe de Bisericani, urmand soseaua Piatra Neamt- Bicaz (DN15), un drum colateral urca pana in apropierea hidrocentralei Dimitrie Leonida.
Aici, la rasarit de Muntele Notosanu, pe care constructorii l-au strapuns cu un tunel de aductiune lung de aproape 5 km, pe malul stang al paraului Pangarati, se afla Manastirea Pangarati, un asezamant de veche traditie de pe valea Bistritei.

Trifonul, Patronul Spiritual al Viței de Vie. La întâi ale lui Făurar, în ajunul Întâmpinării Domnului. Biserica Ortodoxă îl celebrează pe Sf. Trifon, sau Trif, cu varianta Trif Nebunul.
Sărbătoarea Sfântului Trifon nu este specifică zonei Olteniei cum s-ar putea crede, ci se practică în realitate în toată ţara.

Bisericuta Sf. Ioan Botezătorul din Poiana Brasov.   La aproximativ 12 km de municipiul Braşov, se află staţiunea Poiana Soarelui, aşezată într-un peisaj frumos, la poalele masivului Postăvarul, la altitudinea medie de 1030 m.
Aerul bogat, bioclimatul temperat tonic, bogat în ultraviolete şi ioni negativi, fac din această aşezare una din cele mai căutate staţiuni de către toate categoriile de vizitatori sau turişti, indiferent de anotimp.
Pentru că mai toţi iubitorii de turism cunosc deja obiectivele reprezentative şi posibilităţile de agrement care pot face obiectul unei vizite în Poiana Braşov, în acest material vă voi semnala, pentru cei care nu au avut încă posibilitatea să vadă cu proprii ochi, că într-o frumoasă poieniţă, încadrată de un peisaj montan superb, a fost ridicată o biserică de lemn. Mai precis, este vorba despre un nou aşezământ ecleziastic, care poartă numele „Sf. Ioan Botezătorul”, lăcaşul fiind sub tutela Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus.

Schitul Straja-Drumul crucii din România.   Staţiunea turistică Straja mai este de asemenea cunoscută şi datorită procesiunii „Drumul Crucii” organizată în Vinerea Mare a Sărbătorilor Pascale. Anual, în Vinerea Mare are loc „Drumul Crucii”, singurul pelerinaj ortodox din România care străbate muntele Straja, pană la schitul construit în vârful muntelui.
„Drumul Crucii” a fost iniţiat de Emil Părău, un om de afaceri din oraşul Lupeni, în anul 2000, după ce a finalizat construcţia schitului din masivul Straja. De atunci se reface drumul parcurs de Mântuitorul Isus Hristos cu cele 14 popasuri.