Mânăstirea Sf. Nicolae – Predeal

     Acum dacă tot m-am „stârnit”, am zis hai tu Robert Codescu să povesteşti celor de aici de pe http://www.romaniaturistica.ro ce ţară frumoasă şi spectaculoasă avem !!! Şi fiindcă nu există restricţii de publicare şi dacă tot m-am trezit mai de dimineaţă şi mai ales fiindcă am avut privilegiul să vizitez această mănăstire, am zis că ar fi interesant să scriu un articol despre această mănăstire şi să aflaţi şi dumneavoastră câteva fotografii, informaţii şi detalii de la faţa locului despre acest locaş de cult ortodox din România.

Mănăstirea Predeal, are hramul (aşa cum scrie şi-n titlul articolului) Sfântului Mare Ierarh Nicolae, care este prăznuit la 6 decembrie. Este o mănăstire de măicuţe, care este datată încă din secolul al XVIII-lea, mai exact 20 iunie 1774. Noile necesităţi şi vitregiile vremurilor şi-au spus cuvântul iar în timp a apărut necesitatea construirii unei noi biserici, astfel între anii 1835-1844 aici este ridicată alături de biserica veche, noua biserică mult mai încăpătoare decât bisericuţa veche, care are hramul Naşterea Maicii Domnului, prăznuit pe data de 8 septembrie.

Din păcate, chiar dacă este o mănăstire seculară, promovarea ei ca obiectiv turistic, lasă de dorit, astfel că puţini turişti ajunşi în Predeal ştiu despre existenţa ei, iar mult mai puţini despre locul în care se găseşte. Aşa încât împreună cu revista PRACTIC IDEI îmi doresc să facem mai cunoscută această mănăstire.

Mănăstirea Predeal se află amplasată la poalele Clăbucetului (însă pe partea opusă celebrei pârtii), undeva pe stânga după liceul Mihail Săulescu de aici din localitate, până în podul de la ieşirea (spre Azuga) din staţiunea Predeal, chiar în capătul străzii … (cum altfel !?) Mănăstirii. Când veţi ajunge aici veţi fi fascinaţi de peisajele ce înconjoară mănăstirea, de aerul neobişnuit de curat fără gaze de eşapament ca cel de la noi din oraş şi de liniştea nefirească ce înconjoară această zonă. Cum intraţi pe poarta mănăstirii veţi vedea în faţă biserica cea veche, la stânga urcaţi câteva trepte la biserica cea nouă, chiliile chiar aici la intrare şi o superbă grădină cu iarbă verde, flori (foarte multe flori) şi câteva băncuţe şi  motive artizanale întregesc liniştea cu un peisaj idilic de unde NU ai mai pleca niciodată. Hărnicia măicuţelor de aici o veţi observa la tot pasul, iarba frumos tunsă, flori superbe, un magazin de suveniruri bine aprovizionat şi un ţarc cu păsări de tot felul (bibilici, păuni, găini, raţe, gâşte) care te vor mai face să zăboveşti încă vreo câteva minute bune pe aici.

Ţinând cont că puţină lume ştie de mănăstirea Predeal, sunt ferm convins, de faptul că MULT MAI PUŢINI dintre turiştii care ajung aici, au idee despre existenţa unui cimitir inedit chiar aici în spatele mănăstirii. Tocmai de aceea mi se pare elementar să vă informez despre … Cimitirul Legionar de aici de la Mănăstirea Predeal, pentru ca nici dumneavoastră să nu-l rataţi şi să aflaţi despre el de abia după ce v-aţi întors din excursie.

Cine ştie poate acest articol al meu cumulat cu tirajul PRACTIC IDEI şi cu povestirile şi pozele celor ce au ajuns aici, vor reuşi ceea ce autorităţile s-au străduit atâta timp şi nu au reuşit şi anume: să promovăm împreună locurile fantastice şi spectaculoase de la noi din ţară pe care foarte mulţi le-au condamnat la indiferenţă şi nepăsare, învăluindu-le într-un anonimat inexplicabil şi lăsându-ne pe noi toţi ceilalţi, care am fost vrăjiţi de aceste locuri, să povestim despre ele.

O să-mi permit să închei acest articol cu speranţa că aţi apucat să-l citiţi înainte de a face excursia programată aici în superba staţiune Predeal şi cu sfatul să vă planificaţi excursiile în alte zile decât cele de hram (8 septembrie & 6 decembrie), fiindcă (foarte surprinzător) chiar dacă este destul de ascunsă, zona se umple de cerşetorii pe care nu-i mai vezi niciodată pe parcursul anului şi oricum, între noi fie vorba, Dumnezeu ne iubeşte la fel de mult pe întreg parcursul anului !!!