Obiceiuri populare

Datini de Iarnă în Mărginimea Sibiului. Veşnicia de la sat pare a fi în ultima vreme o realitate înstrăinată de valenţele sale iniţiale.
Mărginimea Sibiului este colţul de rai în care lumea satului mai poarte fi încă găsită în formula sa primordială, arhaică, de început de lume. În acest colţ unic de ţară, poate poposi oricine caută pacea satului românesc. Mărginimea este o zonă situată la vest de Sibiu şi cuprinde 18 localităţi, printre care amintesc Boiţa, Sadu, Tălmaciu şi Tălmăcelul, Răşinarii, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Sibiul, Săliştea, Galeşul, Tilişca, Poiana Sibiului şi Jina. Povestea acestor sate îşi are rădăcini în trecut; aşezarea cu cea mai veche atestare este Răşinariul care apare în documente încă de la anul 1204, urmat de Tălmaciu (1318), Orlat şi Sălişte(1322 şi respectiv 1354).

Semnificatia Bradului de craciun.   Bradul considerat model arboricol concentrează mai multe tipuri diferite de activităţi spirituale. Sub acest aspect este văzut în trei iposta

Inainte de sosirea iernii, de Sfantul Dumitru, locuitorii din satele Sirnea, Fundata si Moieciu, fac „Focul lui Sumedru”, sarbatoare la care participa copiii satului, dar si adultii. Copiii, îmbracati in portul popular specific locului, fac un foc mare si joaca dansuri sacre in jurul lui.

Legenda bradului.      Pe vremea când Domnul Iisus mai păşea pe acest pământ, s-a iscat din senin o furtună cum nu mai fusese alta până atunci. Grindina er

Târgul de fete de pe Muntele Gaina. Traditia targului de fete de pe Muntele Gaina se pierde la cumpana dintre legenda si realitate si continua sa atraga an de an, in sambetele si duminicile cele mai apropiate de sarbatoarea „Sf.Ilie” (20 iulie).

Craciunul la Romani si pe mapamond. Crăciunul este de fapt o sinteză a ritualurilor păgâne legate de sărbătorile solstiţiului de iarnă (22 decembrie -când este cea mai lungă noapte din an)

Înmormântarea Farşangului, de lăsatul secului de Paști. FARSANGUL in judetul AlbaObiceiul dateaza de peste 200 de ani si este imprumutat de catre maghiari de la sasii din satele invecinate. Ceremonialul de

Udatul Ionilor la Tălmăcel.    Dupa ce săteni din localitatea Tălmăcel participă la slujba religioasă de Sfântul Ion, un flăcău călare anunță începutul sărbători

Obiceiuri de Sfantul Andrei.În Bucovina de exemplu se practică și astăzi anumite obiceiuri și ritualuri în ajunul sărbătorii de Sf. Andrei, cum ar fi ,,făcutul cu ulcica” sau ,,Păzitul usturoiului”, considerându-se o zi prielnică anumitor practici și farmece de dragoste.
Cele mai multe ritualuri sunt dedicate și în Maramureș atragerii iubirii. Dacă de exemplu, vă prinde noaptea de Sf. Andrei într-una din casele maramureșene și încă nu v-ați găsit jumatatea, gazdele și găzdoaiele vă vor iniția în practicile de aflare a ursitului. Această acțiune va cere sacrificii, căci va trebui să frământați cu propriile mâini o turtă sărată și să țineți o zi post negru. Iar după toate strădaniile, sufletul pereche vă va apărea noaptea în vis dându-vă o cană cu apă.

Obiceiul Lolelor din Agnita.
Alaiul sau Parada reprezenta înmânarea lăzii de breaslă „Ladeforttragen”- noilor conducători de breaslă şi a calfelor, fiind însoţit de personaje haioase „lole”(Urzeln) care săreau şi protejau lăzile de vecinătate. Participarea acestora în cadrul paradei a devenit în timp un obicei popular foarte important pentru comunitatea săsească a Agnitei.
În anul 1911, după aproape 39 de ani, meşterii breslelor de cizmari, croitori, pielari şi dogari s-au hotărît să reînvierii vechiului obicei al transmiterii lăzilor de breaslă încălcând astfel interdicţia impusă.