Obiceiuri populare

Udatul Ionilor la Tălmăcel.    Dupa ce săteni din localitatea Tălmăcel participă la slujba religioasă de Sfântul Ion, un flăcău călare anunță începutul sărbători

Obiceiuri de Sfantul Andrei.În Bucovina de exemplu se practică și astăzi anumite obiceiuri și ritualuri în ajunul sărbătorii de Sf. Andrei, cum ar fi ,,făcutul cu ulcica” sau ,,Păzitul usturoiului”, considerându-se o zi prielnică anumitor practici și farmece de dragoste.
Cele mai multe ritualuri sunt dedicate și în Maramureș atragerii iubirii. Dacă de exemplu, vă prinde noaptea de Sf. Andrei într-una din casele maramureșene și încă nu v-ați găsit jumatatea, gazdele și găzdoaiele vă vor iniția în practicile de aflare a ursitului. Această acțiune va cere sacrificii, căci va trebui să frământați cu propriile mâini o turtă sărată și să țineți o zi post negru. Iar după toate strădaniile, sufletul pereche vă va apărea noaptea în vis dându-vă o cană cu apă.

Obiceiul Lolelor din Agnita.
Alaiul sau Parada reprezenta înmânarea lăzii de breaslă „Ladeforttragen”- noilor conducători de breaslă şi a calfelor, fiind însoţit de personaje haioase „lole”(Urzeln) care săreau şi protejau lăzile de vecinătate. Participarea acestora în cadrul paradei a devenit în timp un obicei popular foarte important pentru comunitatea săsească a Agnitei.
În anul 1911, după aproape 39 de ani, meşterii breslelor de cizmari, croitori, pielari şi dogari s-au hotărît să reînvierii vechiului obicei al transmiterii lăzilor de breaslă încălcând astfel interdicţia impusă.

Sezătoriile de iarnă. În serile lungi de peste iarnă, femeile şi tinerele fete se adunau la o casă, pe criterii de vecinătate sau rudenie, în şezătoare, prilej de m

Ouăle încondeiate-adevărat meşteşug al românilor. De-a lungul timpului românii s-au evidenţiat prin anumite activităţi caracteristice care le-au certificat valoarea şi creat un loc special în r�

Turca-obicei de colindat. Obicei de colindat al cetei de feciori, practicat în special în satele de pe Mureşul Superior, în seara şi noaptea de Ajun a Crăciunului, dar a

Junii Braşovului-Sărbătoarea Junilor şi a Primăverii. Hora junilor . Fiecare zi a manifestărilor Junilor începe sau sfârşeşte cu o horă. Astăzi, hora atrage atenţia şi curiozitatea miilor de participanţi la sărbătoarea de la Pietrele lui Solomon prin specificul ei – este neîncheiată şi se joacă pe stânga – şi prin tradiţionalitatea cu care a fost păstrată şi transmisă din generaţie în generaţie. Feciorii (fără fete) se prind de mâini formând un semi cerc în frunte se află cele 3 şerje (vătaful, armaşul mare şi armaşul mic). În timpul horei se păstrează o tăcere totală impusă de o sobrietate a junilor.

Colindreții. Crăciunul, Sărbătoarea Naşterii Domnului (25 decembrie) prilejuieşte Colindreţii, copii colindători care se constituie în cete de câte cinci, reprezentând pe cei trei crai de la Răsărit, Irod Împărat şi “Cătana”, soldatul acestuia. În Poiana Sibiului în loc de cătană este un ciobanas, iar în Jina un înger.

Festivalul „Bujorul de munte”, Gura Râului. O incursiune în Munţii Cindrel şi Rezervaţia Naturală „Iezerele Cindrelului” oferă ocazia de a admira o privelişte deosebită. Peisajul cre

Ceata junilor din Sadu-Obiceiuri tradiționale din Mărginimea Sibiului. Cu ocazia “Sărbătorilor de iarnă” , la Sadu viaţa artistică a comunei este îmbogăţită cu organizarea “cetelor de juni”, tradiţie care s-a statornicit de veacuri.