Obiceiuri populare

Tânjaua Hotenarilor. Unul dintre cele mai vechi, şi atractive pentru turişti, obiceiuri maramureşene, conservate până în prezent, în a cărui structură se împletesc mai multe elemente de străvechi rituri agrare şi care, în evoluţia sa istorică, primeşte şi funcţii noi, îmbogăţindu-şi valoarea, este cunoscut sub denumirea de „Tânjaua”, care se mai practică şi azi în Maramureşul istoric.
Tânjaua se desfăşoară în satul Hoteni, comuna Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, la poalele Munţilor Gutâi lângă pârâul Dărasca. În esenţă, are în prim plan sărbătorirea celui care a ieşit primul la arat, în anul respectiv.

Împușcatului Cocoșului de la Apata. „Împuşcatul cocoşului este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei şi are loc în prima zi de Paşte.

Obiceiul stropitului, in Transilvania. Pastele este însoțit de o mulțime de obiceiuri și simboluri. Lunea Paştelui în Transilvania îi transformă pe băieţi în adevăraţi pelerin

Sărbătorile pascale în Țara Oașului. În Țara Oașului, primăvara, cea mai importantă sărbătoare a creştinilor este Paştele. Pregătirile gospodinelor încep încă din Joia Mare,

De peste două mii de ani, la vremea stabilită după dogmă, satele noastre bucovinene se pregătesc pentru marea sărbătoare, oamenii încercând să fie mai credincioşi şi mult mai buni.
După respectarea “Postului mare” şi după sărbătorirea “Sâmbetei lui Lazăr” şi a “Floriilor”, satele trăiesc cu evlavie tragedia ”Săptămânii Patimilor”, pentru a ajunge lumina “Sfintei Învieri”.
În Săptămâna Patimilor, oamenii se străduiesc să încheie toate activităţile gospodăreşti: pământul să fie arat şi semănat, casele văruite şi împodobite, veşmintele noi să fie terminate. Pe lângă covoare, lăicere, icoane şi blide cu ştergare, gospodinele împodobesc odăile şi cu mlădiţe de salcie de la “Florii”.

Tradiții de Buna Vestire. ,,Buna Vestire,, cunoscută în popor și sub numele de Blagoveștenie Blagoveștenie sau Ziua Cucului, se prăznuiește, în fiecare an, pe data de 25 martie

De Dragobete, se saruta romaneste! De Dragobete, saruta romaneste!
Sarbatoarea din data de 24 februarie, numita in folclorul popular, Dragobete este o inchinare a romanilor in fața celui mai frumos sentiment al omului – dragostea.
Românii au adaptat această denumire din slavă, așa apărând în veacurile evului mediu denumirile „Vobritenia”, „Rogobete”,” Bragobete”, „Bragovete” (unele dintre ele, foarte apropiate de mult mai cunoscutul Dragobete), până când, probabil sub influența principalelor caracteristici ale sărbătorii, s-a impus pe arii destul de extinse, mai ales în sudul și sud-vestul României, denumirea „Dragobete”.

Înmormântarea Farşangului, de lăsatul secului de Paști. FARSANGUL in judetul AlbaObiceiul dateaza de peste 200 de ani si este imprumutat de catre maghiari de la sasii din satele invecinate. Ceremonialul de

Udatul Ionilor la Tălmăcel.    Dupa ce săteni din localitatea Tălmăcel participă la slujba religioasă de Sfântul Ion, un flăcău călare anunță începutul sărbători

Obiceiuri de Sfantul Andrei.În Bucovina de exemplu se practică și astăzi anumite obiceiuri și ritualuri în ajunul sărbătorii de Sf. Andrei, cum ar fi ,,făcutul cu ulcica” sau ,,Păzitul usturoiului”, considerându-se o zi prielnică anumitor practici și farmece de dragoste.
Cele mai multe ritualuri sunt dedicate și în Maramureș atragerii iubirii. Dacă de exemplu, vă prinde noaptea de Sf. Andrei într-una din casele maramureșene și încă nu v-ați găsit jumatatea, gazdele și găzdoaiele vă vor iniția în practicile de aflare a ursitului. Această acțiune va cere sacrificii, căci va trebui să frământați cu propriile mâini o turtă sărată și să țineți o zi post negru. Iar după toate strădaniile, sufletul pereche vă va apărea noaptea în vis dându-vă o cană cu apă.