Obiceiuri populare

Luminația în Transilvania. Luminația în Transilvania
La răspântia dintre Brumărel (octombrie) și Brumar (noiembrie), noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie stă sub semnul luminii. Cu ocazia Luminației, așa cum este cunoscută, în popor, Ziua Morților, cimitirele din Ardeal, Banat și Maramureș se transformă în oaze de lumină, datorită sutelor de lumânări aprinse în memoria celor trecuți în eternitate.

Sărbătoarea Moşoaielor, Luncaviţa. SĂRBĂTOAREA MOȘOAIELOR
Decembrie vine la Luncavița din cele mai vechi timpuri, lăsând o amprentă intrată în genele și sângele fiecărui cetățean fie el adult sau copil. Luncavița trezește în decembrie tradiția, prezentul și viitorul.

Superstiţii de Crăciun în Maramures. SUPERSTIŢII DE CRĂCIUN ÎN MARAMUREŞ
1. În ziua de Crăciun nu se mătură, nu se spală şi nu se dă cu împrumut
2. Se dă de mâncare pe săturate animalelor din gospodărie, inclusiv câte o bucăţică de aluat dospit, pentru a le feri de boli
3. Dacă în Ajunul Crăciunului, animalele se culcă pe partea stângă, e semn că iarna va fi lungă şi geroasă
4. Cei care plâng în Ajun vor plânge tot anul care vine
5. În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu parăsească stupul pe vremea roitului
6. În ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an
7. După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copii să mai zică colinzi, că fac bube
8.În unele sate maramureşene se zice că-i blestemată femeia care nu pune pe de Crăciun pe masă faţa de masă cu ciucălăi, pe pereţi şterguri tărcate şi pe pat perne cu feţe tărcate
9.Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite
10. Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar animalele vorbesc
11. Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi horinca, pentru că nu ea are întâietate în această seară, ci bucatele
12. Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate
13.În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru ca aceştia să lege rod bogat
14. În Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca să fie graşi peste an
15. În noaptea Anului Nou, în Ţara Chioarului -Maramureş, fetele ies în ogradă şi numără nouă stele şi dacă a noua stea este mai
16. La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul împistrit care se ţine pe masă de sărbători, îl ţin pe vârful capului, ursitul.
17. În tinda casei se pune un vas de grâu ca să treacă colindătorii peste el, apoi grâul se dă la păsări şi la animale, ,,să fie cu spor ca şi colindătorii,,
18. În noaptea de Crăciun nu-i îngăduit nimănui să doarmă în grajduri, deoarece în acea noapte boii vorbesc unii cu alţii, în limba lor, despre Isus Hristos, cel născut în iesle şi încălzit de vite cu suflarea lor.

Obiceiuri de seceriş. Cununa de spice din Ampoiţa
Cununa de spice din Ampoiţa este un obicei foarte vechi, cu adânci semnificaţii în viaţa satului.

TÂRGUL DE FETE DE PE MUNTELE GĂINA.
În fiecare an în sâmbăta cea mai apropiată de Sfântul Ilie (20 iulie), pe platoul golaș de pe Muntele Găina, au loc tradiționalele manifestări prilejuite de Târgul de pe Muntele Găina, mult mai cunoscut sub denumirea de Târgul de Fete.
Sărbătoarea devenită cu timpul tradiție definește cât se poate de bine viața socială, culturală și etnografică a oamenilor ce trăiesc în zona Munților Apuseni.

Superstiții și credințe populare de Sfântul Ilie Prorocul. – În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, poaie, grindină);
– Atunci când tună și fulgeră , Sfântul Ilie a mai omorât un

Sfântul Ilie-protectorul stuparilor și ocrotitorul recoltelor. Sărbătorit în ziua de 20 iulie a fiecăruian, Sfântul Ilie, Ilie Proroc sau Sânt-Ilie este cunoscut ca cel care a legat ploile trei ani și șase

Sânzienele-credinţe şi practici magice. Sânzienele

Vechile sărbători din timpuri străvechi răzbat până astăzi, în zilele noastre, depăşind vremurile şi noile societăţi. Dintre

În ziua de 24 iunie, la câteva zile după solstițiul de vară, moment ce marchează apogeul drumului solar, când astrul se află la zenit, punctul cel mai înalt al boltei ceresti, vin Sânzienele, cu noaptea cea mai albă a dragostei si ziua cea mai călduroasă a anului.
Sărbătoare solarăsi lunară totodată, Sânzienele sunt tributare focului, prin făcliile aprinse de feciori si rotite după cum merge soarele pe cer, dar s a apei, prin ritualul scăldării în rouă, practicat de tinerele fete.

Căluşul Românesc cel mai spectaculos dans popular. Atestat documentar din 17 noiembrie 1538, Caracalul este situat în câmpia Romanațului, fiind o localitate plină de vestigii care dovedesc locuirea