Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina

Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (denumit în continuare PNGM-C) reprezintă o arie naturală protejată cu statut de parc natural, al cărui scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic sau pedologic. Parcul este destinat gospodăririi durabile a resurselor naturale, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, punerii în valoare a vestigiilor arheologice de importanţă deosebită localizate în teritoriul respectiv, precum şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.

Localizare şi acces
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina (PNGM-C) este situat în Munţii Şureanu (cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi ai Sebeşului) din Carpaţii Meridionali, fiind mărginit de depresiunile Haţegului la vest şi Orăştiei la nord. Parcul situat integral în judeţul Hunedoara, cuprinde întinse suprafeţe de păduri, precum şi alte folosinţe ale terenurilor (păşuni, fâneţe, arabil, zone carstice, cursuri de ape, monumente istorice, situri arheologice) şi aşezări umane (intravilan).
Accesul în parc se poate face prin staţiile C.F.R.: Orăştie, Călan, Pui, Baru Mare şi Băniţa, precum şi de pe D.N. 66 din localităţile Călan (spre Boşorod şi Luncani), Pui (spre Ohaba Ponor), Baru şi Băniţa.

De pe drumul E 68, prin Orăştie-Costeşti şi drumul judeţean, se poate ajunge la Sarmizegetusa – Regia. Între diferitele puncte de interes turistic există drumuri comunale, forestiere, precum şi numeroase trasee (poteci) turistice.

Geologie
Din punct de vedere geologic masivul Şureanu face parte din Munţii Sebeşului, care formează partea nord – vestică a Carpaţilor Meridionali.
Formaţiunile cele mai vechi din Carpaţii Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior – Paleozoic şi aparţin celor două unităţi majore : Autohtonul Danubian şi Pânza Getică.
Structura geologică a masivului Şureanu aparţine în întregime Pânzei Getice (Domeniul Getic). Aceasta este alcătuită din roci metamorfice de vârstă Precambrian superior, care în partea centrală, nordică şi estică a parcului este reprezentată prin şisturi cristaline şi granitoide la zi, iar în partea vestică şi sud-vestică prin formaţiuni sedimentare de vârstă Paleozoic – Mezozoic în primul rând prin calcare şi gresii.
În cadrul rocilor metamorfice se disting trei formaţiuni : a plagiognaiselor, a gnaiselor cuarţo-feldspatice şi a plagiognaselor şi micaşisturilor.

Geomorfologia
Munţii Şureanu în care se încadrează PNGM-C, fac parte din marea unitate a Carpaţilor Meridionali Centrali. Teritoriul parcului ocupă partea centrală şi sud-vestică a Munţilor Şureanu.
Relieful este caracterizat prin prezenţa versanţilor foarte repezi (cu înclinări de 31-400), repezi (16-300) şi a coamelor montane şi deluroase. Cea mai mare extindere o au suprafeţele de înălţime medie, netede, acoperite de păduri de conifere şi foioase, de la 1650-1700 m, până la 1450 m. La altitudini de 1200-1300 m apare o nouă succesiune de suprafeţe.
Spre margini, culmile largi – cuprinse între 950 şi 1000 m pot coborî pe alocuri la 850-800 m şi sunt mai fragmentate pe latura sudică decât pe cea nordică. Acestea reprezintă ultimul complex de nivelare (Gornoviţa), care în partea de vest se extinde mult sub numele de Platforma Luncanilor, o parte individualizată a munţilor Şureanu (Conea & Kandel, 1950). Platforma prezintă un grad înaintat de umanizare a peisajului, fiind una din cele trei vechi suprafeţe de eroziune identificate în aceşti munţi, deformată de mişcări tectonice şi fragmentată de eroziune.
Bazinul Streiului face legătura între Munţii Sebeşului şi Munţii Retezat din Carpaţii Meridionali. Versantul drept al Streiului, face parte din extremitatea sudică a Munţilor Sebeş, iar versantul stâng al Streiului se află în extremitatea estică şi nord-estică a Munţilor Retezat.
Formele exocarstice sunt reprezentate prin doline, cu diametre de la 2-3 m până la 60 m (Trufaş, 1961), concentrate în aria Ponorici, unde se află şi cunoscuta polie a Ponoriciului şi polia Fundătura Ponorului (Ilie, 1978) şi cele endocarstice: peşteri, avene, etc. Dintre peşteri, cele mai lungi sunt cele de la Ponorici – Cioclovina (6560 m) şi Şura Mare (6183 m) (Geografia României, vol. III, 1987).
Cele mai multe peşteri sunt active, străbătute de cursuri subterane. Unele sunt cunoscute pentru urmele de cultură materială, provenite încă din paleolitic.

Clima
Cele mai importante caracteristici climatice ale Munţilor Şureanu sunt date de regimul temperaturii aerului, regimul precipitaţiilor şi al vântului, a căror evoluţie în timp şi spaţiu sunt determinate de factorii genetici (suprafaţa activă, radiaţia solară şi circulaţia generală a maselor de aer), în interdependenţă cu particularităţile locale de relief şi expunere.
Condiţiile climatice ale zonei pot fi caracterizate global printr-o temperatură medie anuală de 3 – 7º C (cu variaţii în funcţie de altitudine) şi o cantitate medie multianuală de precipitaţii ce variază între 550-600 mm în părţile de nord, vest şi sud ale parcului şi depăşesc 1000 mm în zonele cu altitudini de peste 1700 m.
Consecinţele schimbărilor climatice, ce se manifestă la nivel global în ultima perioadă, se fac simţite şi în interiorul PNGM-C, ele manifestîndu-se prin: furtuni violente ce au produs doborîturi în arborete, precipitaţii abundente în perioade scurte de timp ce au afectat drumurile locale şi o iarnă 2006-2007 neobişnuit de caldă şi lipsită de zăpezi la altitudini joase şi mijlocii.

Hidrologie
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina constituie un uriaş castel natural de ape subterane şi de suprafaţă. Destul de bogat ramificată, reţeaua hidrografică este colectată de Râul Grădişte (denumit din amonte în aval Godeanu, Beriu sau Apa Oraşului) şi de Râul Strei (la obârşie Petros), ambele cu vărsare în Mureş. Afluenţii principali ai Grădiştei sunt Anineşul, Valea Mică, Valea Rea (pe dreapta) şi văile Gerosu, Pustiosu, Petrosu şi Făeragu (pe stânga). Volumul de apă pe care îl transportă anual în Mureş este de 63 milioane m3, din care 22 milioane m3 revin Sibişelului.
Apele subterane apar atât în zona rocilor metamorfice cât şi a celor calcaroase, sub forma unor izvoare cu debite importante, în primul caz şi sub forma unor cursuri subterane de apă cu lungimi de sute şi chiar mii de metri în zona calcarelor. Apele subterane din zonele calcaroase pot fi întâlnite şi în reţelele de fisuri şi goluri carstice. Ele sunt alimentate atât prin infiltraţiile rezultate din precipitaţii, cât şi prin ponoare (Ponorici, Fundătura Ponorului, Lunca Priporului, Lola, Poiana, Clenjii, Răchiţeaua etc). În interiorul masivului calcaros, drenajul poate avea zeci de km lungime şi sute de metri denivelare. Apariţia la zi ale acestor cursuri de apă subterane se face de regulă la baza masivului, uneori prin fenomene de resurgenţă (Şura Mare, Ciclovina cu Apă, Şipot, Cocolbea, Izvoreni, Gaura Frânţoanei, Plăişorului, Stanul Ciuţii, etc).

Soluri
Solurile de pe teritoriul parcului sunt în strânsă legătură cu materialul parental, condiţiile climatice, precum şi cu vegetaţia, fiind reprezentate de rendzine (tipice sau litice) predominante în sectorul calcaros vestic şi sud-vestic şi de tipul brun-eumezobazic spre nord şi est, în zona pădurilor de foioase şi de amestec. Sub molidişuri se mai întâlnesc soluri brune acide, mai mult sau mai puţin podzolite, iar în luncile râurilor, soluri argilo-iluviale şi aluviale.

Flora
Condiţiile fizico-chimice, precum şi cele climatice au favorizat apariţia şi dezvoltarea în timp a unei flore şi vegetaţii specifice, variate. Ca urmare, flora şi vegetaţia este etajată în funcţie de condiţiile de mediu, un rol hotărâtor avându-l desfăşurarea reliefului pe o scară altitudinală extinsă (cca. 1270 m diferenţă de nivel).
Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este situat în zona nemorală, având o însemnată valoare floristică. Dintre speciile endemice întâlnite aici, menţionăm: crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cimbrişorul (Thymus comosus), brusturul negru (Symphytum cordatum) şi Sorbus borbasii.
În cuprinsul parcului se întâlnesc numeroşi taxoni rari, dintre care: Sesleria rigida (coada iepurelui), Anacamptis pyramidalis (bujor), Herminium monorchis, Plantago holosteum, Peucedanum rochelianum, Festuca pseudodalmatica, Dianthus petraeus ssp. petraeus, etc.
Dintre pteridofite Botrychium multifidum este strict protejată prin Convenţia de la Berna; de acelaşi statut se bucură dintre angiosperme Pulsatilla patens şi Ligularia sibirica, specii strict protejate şi prin Directiva 92/43/EEC. Potrivit Ordinului nr. 1198 din 25/11/2005, Cephalaria radiata se numără printre speciile de interes naţional, iar Galanthus nivalis printre cele de interes comunitar.

Fauna
În pădurile naturale din zona Tâmpu şi Grădişte, s-a stabilit prezenţa unui număr de 45 specii de coleoptere saproxilice, 3 dintre acestea (Endomychus thoracicus, Ceruchus chrysomelinus şi Triphyllus bicolor) constituind indicatori cerţi ai naturalităţii (continuităţii şi maturităţii) acestor ecosisteme. Alte coleoptere importante sunt reprezentate de: Sophnochaeta dacica, specie endemică identificată în Peştera Tecuri, Duvaluis budai, specie rară identificată în Peştera Ponorici, şi Procerus gigas. Dintre nevertebrate au mai fost identificate numeroase specii de lepidoptere, peste 114, dintre care: Neptis hylas, Euphydrias aurine, Maculinea alcon şi Licaena dispar rutilus (specii rare şi protejate).
Toate speciile de amfibieni identificate sunt protejate. Dintre acestea fac parte: Triturus cristatus (tritonul cu creastă), Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă), Hyla arborea (brotăcelul) Bufo viridis (broasca râioasă verde), Rana dalmatina (broasca brună de pădure). Dintre speciile de reptile, 9 sunt strict protejate, remarcându-se aici şarpele lui Esculap (Elaphe longissima), trecut pe lista roşie a reptilelor din Europa. Păsările sunt bine reprezentate atât prin categoria răpitoarelor de zi, cât şi a celor de noapte. Mamiferele carnivore existente în parc se caracterizează prin specii de talie mare, cum ar fi ursul brun (Ursus arctos), lupul (Canis lupus) şi râsul (Lynx lynx), precum şi prin specii de talie mică ca vulpea (Vulpes vulpes), jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), etc. În peşterile din perimetrul parcului au fost identificate mai multe specii de lilieci, dintre care: liliacul mare de amurg (Nyctalus noctula), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis.

Obiective turistice
Pentru cine cutreieră pentru prima oară Valea Grădiştei cu împrejurimile ei montane, peisajul devine deosebit de încântător prin varietatea reliefului, prin îmbinarea trecutului istoric indepărtat dacic, probat aici prin atâtea mărturii interesante, cu prezentul înnoitor, dinamic, prin coloritul etnografic atât de specific satelor de aici. Zona ne apare de un vădit interes turistic si prin accea ca ea inglobează o zona montană de mare atracţie pentru iubitorii de drumeţie unde, alături de vestigiile trecutului, întâlnim un peisaj natural de neîntrecută frumuseţe.
Obiective naturale
Patrimoniul natural este reprezentat de un număr mare de rezervaţii şi monumente ale naturii (peşteri, chei, avene etc): rezervaţia naturală Cheile Crivadiei cu o ridicată valoare peisagistică şi floristică, punctul fosilifer Ohaba Ponor, Bordu Mare, Lunca Ponorului şi Lunca Ponoriciului (unde apele râurilor Ponor şi Ponorici sunt înghiţite de adâncurile pământului, dispărând sub un perete de stâncă, circulând apoi pe sub pământ, câţiva kilometrii, după care reies la suprafaţă din peşterile Şura-Mare şi Şura-Mică, respectiv Cioclovina cu Apă, Valea Streiului, Peştera Bolii, Pălăriei, Şura Mică, Tecuri, Sifonul de la Şipot etc..
Obiective antropice
Valori de patrimoniu cultural de interes naţional reprezentate de momumentele istorice şi etnografice, complexele paleolitice şi de sistemul de fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei. Aici în această ,,vatră a zămislirii poporului român” sunt localizate monumente de valoare internaţională ,incluse în patrimoniul UNESCO (capitala politică, culturală şi religioasă a Daciei – Sarmisegetuza Regia, cetăţile Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa)
Obiceiuri şi tradiţii (nedei, măsuratul oilor, păstorit).

Activităţi turistice posibile în zona parcului:
Ecoturism, drumeţii pe trasee marcate şi drumeţii tematice (carst, etnografie, istorie etc.)
Speoturism
Canyoning
Cicloturism
Observarea vieţii sălbatice
Schi de tură
Turism ştiinţific (de explorare geologică, paleontologică, arheologică etc.)

Contact administraţie parc: Deva, Aleea Parcului, nr.21, telefon 0254-211569, fax: 0254-224599, e-mail: apngmc@deva.rosilva.ro, www.gradiste.ro.

Nr. Crt. /Felul traseului /Denumire traseu / Administrator /Amplasare/ Marcaj
1 Traseu de legătură
Costeşti-Valea Grădiştei-Dealul Grădişte-Cetatea Sarmizegetusa Regia-Muncel-Vf. Godeanu
Consiliul Judeţean Hunedoara
Munţii Şureanu
Cruce roşie

2 Traseu turistic magistral
Costeşti-Cetatea Blidaru-Leurdana-Tîrsa-Poiana Omului-Vf. Rudii-culmea Meleia-Vf. Tîmpu-Vf. Steaua Mare-Vf. Godeanu
Consiliul Judeţean Hunedoara
Munţii Şureanu
Bandă albastră

3 Traseu turistic magistral
Luncani- Peştera Cioclovina- Cheile Şura Mare-Ohaba Ponor
Consiliul Judeţean Hunedoara
Munţii Şureanu
Banda rosie

4. Traseu turistic secundar
Podul Gerosu – Dealul Muncelului – Cetatea Feţele Albe – Valea Albă – Sarmizegetusa Regia
Consiliul Judeţean Hunedoara
Munţii Şureanu
Triunghi albastru

5 Traseu turistic magistral
Baru-Valea Streiului-Vf. Lola-Vf. Bulzului-Vf.Porumbelu Mare
Consiliul Judeţean Hunedoara
Munţii Şureanu
Banda rosie

Posibilităţi de cazare:

– Pensiunea Blidaru, Costeşti Mail/Website: meda_g@yahoo.com Telefon: 0254/246642
– Pensiunea Roua 2005, Costeşti Mail/Website: http://www.pensiunearoua2005.go.ro/Telefon: 0254/246836
– Pensiunea Istrate, Costeşti Mail/Website: cecil1000@yahoo.com Telefon: 0254/246667
– Pensiunea Popasul Dacilor,Costeşti Mail/Website:
http://www.popasuldacilor.ro.Telefon: 0254/246543
– Centrul de Agrement pentru Tineri, Costeşti
Pensiunea Drăgan, Băniţa Mail/Website: http://www.pensiuneadragan.ro.
Telefon: 0749/646030
Hanul La Nicolae, Băniţa Mail/Website: la.nicolae@yahoo.com Telefon: 0788/390131
Hanul Boleştilor, Baru Mare Telefon: 0254/778240
Motelul Petronius, Baru Mare Telefon: 0745/628588 ; 0730/511730
Pensiunea Sarmisegetuza, Grădiştea Muncelului Mail/Website:  http://www.pensiunea-sarmisegetuza.ro.
Telefon: 0722/631555