Skip to main content

Semnatarul acestor rânduri este foarte conştient de faptul că acest nou articol al său, s-ar putea transforma (la cererea sponsorilor) într-o reclamă pentru una din unităţile bancare din România. Totuşi clădirea, pe lângă care ORICE bucureştean a trecut cel puţin odată în viaţă, este una din clădirile emblematice ale capitalei României şi un simbol arhitectonic de la noi din ţară.

Şi fiindcă tocmai mi-am făcut cumpărăturile cu un card verde pe care se află această impresionantă clădire şi fiindcă mi-am dat seama că până şi eu ca ploieştean am ajuns aici de câteva zrci de ori şi fiindcă aveam câteva poze de aici, mi-am zis că nici nu-mi trebuie un motiv mai bun ca să mă prezint în faţa dumneavoastră cu un articol “direct de la faţa locului” despre Palatul CEC !!!

Amplasat, în sectorul 3 al capitalei, pe superba Calea Victoriei la numărul (norocos de această dată) 13, Palatul CEC are o istorie tumultoasă şi seculară. În anul 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă un decret de lege prin care se înfiinţează Casa de Economii şi Consemnaţiuni. O instituţie de o asemenea importanţă, trebuia să fie găzduită de o clădire pe măsura ei. Astfel au fost începute demersurile pentru ridicarea construcţiei care avea să găzduiască C.E.C.-ul şi care trebuia să fie o clădire reprezentativă pentru acele vremuri. Prima etapă a fost alegerea amplasamentului, care s-a hotărât a fi aici pe Calea Victoriei. Aici se afla pe atunci, în paragină, biserica Sfântul Ioan cel Mare, care a fost demolată pentru a face loc impresionantului edificiu care trebuia, potrivit directorului CEC de la acea vreme, să fie: "monumentală, demnă de progresele arhitecturii secolului al XIX-lea şi de gradul civilizaţiunei la care tinde România”. A urmat selectarea arhitectului ce se va ocupa de
proiectarea clădirii şi câştigător a ieşit arhitectul francez Paul Gottereau, care a fost ajutat de la fel de faimosul arhitect român Ion Socolescu.

8 iunie 1897 este data oficială când încep lucrările pentru noul sediu CEC, iar printre participanţii la inaugurarea lucrărilor, găsim familia regală, membrii ai Guvernului României, Arhitectul Paul Gottereau şi membrii importanţi ai Consiliului de Administraţie C.E.C. Lucrările aveau să dureze 3 ani, iar în anul 1900 o superbă clădire în stil arhitectural renascentist şi cu elemente specifice din arhitectura franceză de la sfârşitul secolului al XIX-lea, bucura trecătorul de la acea vreme (şi până în zilele noastre).

În ciuda zecilor de cutremure şi a două războaie, prin care a trecut de-a lungul existenţei sale, Palatul CEC este printre foarte puţinele clădiri ale Bucureştiului, datate din secolul al XIX-lea, care şi-a păstrat intactă arhitectura sa iniţială. În luna octombrie a anului 2006, Guvernul României a aprobat transferarea Palatului CEC către Primăria Municipiului Bucureşti, plătind suma de 17,7 milioane de euro. Înscrisă în Lista Monumentelor istorice din România având codul B-II-m-A-19845, clădirea găzduieşte în prezent CEC Bank (instituţia bancară urmaşa C.E.C.-ului). Pentru cei foarte puţini care ştiu acest lucru mai ţin să menţionez că singura posibilitate să vizitezi palatul în ziua de azi (o parte destul de mică) este să treci pragul muzeului CEC.

Aşa că îmi permit să închei acest mult prea scurt articol, cu rugămintea ca atunci când treceţi pe Calea Victoriei să zăboviţi mai mult în dreptul numărului 13 şi să admiraţi Palatul CEC, veţi înţelege mai bine rândurile scrise de mine !!!

Al dumneavoastră sincer, acelaşi Robert Codescu !!!

Agenția România Turistică

Author Agenția România Turistică

More posts by Agenția România Turistică

Leave a Reply

Top