Obiceiuri de Sfântul Andrei

Tradiții și Obiceiuri de Sfântul Andrei 

 Tradiții și Obiceiuri de Sfântul Andrei în Bucovina și Maramureș

Ajunul de Sfântul Andrei aduce multă forfotă pentru fetele și femeile din toată țara.
În unele sate din Bucovina și Maramureș fetele de măritat abia așteaptă venirea serii ca să-și poată afla ursitul în timp ce femeile se ocupă de protecția casei și a gospodăriei pentru anul ce va urma. Ca să le reușească, fetele și femeile trebuie să parcurgă ritualuri tradiționale a căror vechime încă nu a fost stabilită cu exactitate.
În Bucovina de exemplu se practică și astăzi anumite obiceiuri și ritualuri în ajunul sărbătorii de Sf. Andrei, cum ar fi ,,făcutul cu ulcica” sau ,,Păzitul usturoiului”, considerându-se o zi prielnică anumitor practici și farmece de dragoste. 

În cazul ritualului „făcutului cu ulcica” fata în cauză trebuie să ia o ulcică nouă de lut, să o întoarcă cu gura în jos iar pe dosul vasului, la gura sobei, să lase să pâlpâie trei cărbuni, oala trebuie învârtită încet, în sensul acelor de ceasornic. În tot acest timp, când roteşte ulcica uşor, rosteşte și o încantaţie cu scopul de a-l atrage pe cel sortit a-i fi soț. Acest ritual trebuie făcut de către fata pregătită de măritiș, la miezul nopții și fără ajutor. 

Obiceiul ,,Păzitul usturoiului” este o altă metodă practicată de fetele din Bucovina pentru aflarea ursitului, fiind un eveniment mai amplu, când
acestea se adună la casa unei bătrâne, aducând cu ele fiecare câte trei căpățâni de usturoi, mâncare și băutură pe săturate.
La acest ritual participă și flăcăii din sat, fiecare aducând câte o căciulă plină cu căpățâni de usturoi. Usturoiul este adunat de către tineri, fete și băieți, într-o covată de lemn. În timp ce tinerii petrec toată noaptea, covata cu usturoi este păzită de gazdă, care trebuie să fie obligatoriu o bătrână, la lumina unei lumânări, pentru a nu fi furată de strigoi. După o noapte de veghe și petrecere, în curtea gazdei se încinge o horă, unde personajul principal este covata cu usturoi, aceasta trebuie ,,jucată” de un flăcău, în prezența tuturor participanților la ritual. Tot în satele din Bucovina există şi acum credinţa că în în noaptea premergătoare Sf. Andrei, bântuie strigoii iar lupii sunt mai fioroşi ca de obicei. Femeile, grijulii ca de fiecare dată, întorc toate oalele şi cănile cu gura în jos și scot cenușa caldă din sobă pentru a nu-și găsi adăpost spiritele rele.
De altă dată acestea împrăștie firimituri de pâine, în curte petru spiritele rele, pentru ca acestea să nu intre în casă și să-și caute mâncare. Împotriva vârcolacilor gospodinele folosesc cununi de usturoi pe care le agață la intrarea în casă și aprin lumânări lângă icoane. După miezul nopţii sau în dimineaţa de Sf. Andrei, femeile mai practică „descântecul sării”. În acest sens, un drob de sare, descântat şi îngropat sub pragul grajdului, este dezgropat în primăvară, de Sf. Gheorghe, iar sarea se dă vitelor pentru a le feri de farmece, boli şi de vrăjile pentru „luarea laptelui”.

Cele mai multe ritualuri sunt dedicate și în Maramureș atragerii iubirii. Dacă de exemplu, vă prinde noaptea de Sf. Andrei într-una din casele maramureșene și încă nu v-ați găsit jumatatea, gazdele și găzdoaiele vă vor iniția în practicile de aflare a ursitului. Această acțiune va cere sacrificii, căci va trebui să frământați cu propriile mâini o turtă sărată și să țineți o zi post negru. Iar după toate strădaniile, sufletul pereche vă va apărea noaptea în vis dându-vă o cană cu apă.
Turta făcută din făină cu apă și sare (un aluat foarte sărat) este coaptă pe sobă. Jumătate din aceasta este mâncată înainte de culcare pentru a provoca sete, iar cealaltă jumătate pusă în ștergar, sub pernă alături de un fir de busuioc până dimineață. Visul în care ursitul apare cu un pahar de apă va fi visat numai dacă măritișul va avea loc în perioada ce urmează postului. Dacă viitorul soț refuză să apară în vis aducând apă de băut, atunci fata va mai trebui să aștepte cel puțin un an.
Un alt ritual practicat în Maramureș este număratul parilor. Fata care dorește să afle cum va fi alesul ei trebuie să numere în sens invers-,,îndărăt” (de la dreapta la stânga) 9 pari din capătul gardului, descrescător (de la 9 la 1), ultimul par reprezentând starea feciorului sortit. Dacă parul este strâmb, alesul ei este ,,îmbulzit”, dacă parul este îndoit atunci feciorul este ,,ciulit de spate”, dacă parul este cu ciot atunci feciorul are ,,cocoșă pe spate” iar dacă parul este drept și frumos, feciorul va fi ,,tare mândru și fălos”. Pentru protecția gospodăriei și a animalelor în fața fiarelor pădurii, femeile măritate și nu numai, practică alte îndeletniciri specifice.

Tradiția spune că în ajunul Sfântului Andrei se adună toate obiectele tăioase (foarfeca, acul și fusele de tors lâna, piptenele, coasele, etc.) care trebuie legate cu sfoară și puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate lucrările din bucătărie trebuie terminate înainte de miezul nopții iar la geam se pun cununi de usturoi. Pieptănatul părului de asemenea este interzis până după miezul nopții. Dinții piaptănului simbolizează ghearele animalelor sălbatice (a lupilor).
În această zi nu se toarce și nu se coase pentru a nu face drum către casă lupului, nu se folosește foarfeca pentru a nu deschide gura lupului deoarece în această zi lupul este cel mai înfometat și ar putea ataca gospodăria.
Toate aceste obiceiuri și altele care nu au fost descrise aici, funcționează cu folos în satele din Maramureș iar oamenii susțin că au fost și verificate de-a lungul sutelor de ani.

Asa ca veti incheia luna cu stomacul gol, dar cu sufletul plin. Si cu siguranta, veti hotari sa mai zaboviti aici, ca nu cumva sa pierdeti  pregatirile de Craciun si frumusetea obiceiurilor de iarna.