Legendele Brașovului

Catacombele medievale, tunelurile secrete, gropile cu mâncare de sub Piața Sfatului, imensul lac de sub Tâmpa, și comoara lui Solomon, sunt miturile cele mai populare ale Brașovului. Despre ele au povestit de-a lungul veacurilor toți brașovenii, astfel încat s-au transmis din generație în generație, pâna la noi.
Una dintre legende se refera chiar la stema Brașovului și anume coroana așezată pe un trunchi de copac. Unii dintre specialiștii în heraldică susțin teoria conform căreia simbolul stemei Brașovului reprezintă supunerea orașului față de coroana austriacă și permanența pe aceste locuri, reprezentată de radacinile din stemă.
O altă parte susține legenda conform căreia atunci când regele Solomon fuge din oraș cu o mare cantitate de bogății și tâlharii îi iau urma, acesta se refugiază în zona ce azi îi poartă numele și anume, Pietrele lui Solomon. Acolo, după ce își ascunde bine bogățiile încearcă să sară de pe o stâncă pe alta pentru a scapa de răufăcători, dar se prăbușește în prăpastie iar corona ce o purta pe cap îi cade pe o buturugă, de unde și stema orașului.

De obiceiul Junilor Brașoveni, care în Duminica Tomii înconjoară de 3 ori Cetatea Brașovului se leagă o legendă straveche. Asa cum se știe în evul mediu românii din Schei nu aveau voie să patrundă în cetatea medievala Brașov, deoarece se credea că dacă un scheian va apuca să înconjoare de 3 ori călare Piața Sfatului atunci orașul va cădea în mâinile românilor. Nu se mai știe când anume au reușit scheienii să intre călare în cetate și să împlinească legenda, dar din acel moment junii înconjoară în fiecare an Piața Sfatului de 3 ori pentru a menține credința străveche.

Una dintre legendele devenite însă realitate se leagă de existenta sub caldaramul Pieței Sfatului a unor gropi cu cereale. Existența acestora a fost certiflungul cată în 3 rânduri, începând cu finalul anilor `50 și continuând în 1967 și 1987 cu prăbușirea a trei camioane pline cu ceramică, în gropile de alimente.
Se știe că în timpul orașului medieval aici erau îngropate proviziile de alimente de care orașul se servea în cazul asediilor. Locul exact al fiecarei gropi era cunoscut doar de 3 oameni din oraș, care întinzând din trei colturi ale pieței, într-un anumit fel franghii pe care existau noduri ce corespundeau fiecarei gropi de alimente, puteau astfel să le afle cu exactitate locul.

Alte enigme ale Brașovului țin de așa zisul lac de sub Muntele Tâmpa, de catacombele care pleacă din diferite puncte strategice ale orașului cum sunt Cetățuia, zona După Ziduri, Turnul Negru, Biserica Neagră, Biserica Bartolomeu, sau clădirea Modarom. Unele dintre tuneluri au fost străbătute dintr-un capăt într-altul, altora doar le-a putut fi intuit traseul însă cert este că cele mai multe datează din secolul al XVI-lea și din perioada interbelică.