Judeţul Braşov-Destinaţia preferată a turismului românesc

Judetul Brașov

Judeţul Braşov este cel mai cunoscut judeţ din ţară. Faima sa se datorează în mare parte peisajelor superbe pe care le oferă cu multă dăruire Munţii Bucegi şi Făgăraş. Îndeosebi cele ale Masivului Piatra Craiului, privitorului i se decshid panorame unice, unde sălăşuiesc animale rare: capra neagră (Rupicapra rupicapra), acvila de munte (Aquila chrysaetus), cocoşul de munte (Tetrao urogallus) şi cocoşuş de mesteacăn (Lyrurus tetrix), etc. Tot în Piatra Craiului poate fi întălnită şi o floră deosebită, reprezentată cu succes în special de garofiţa Pietrei Craiului, monument al naturii( Dianthus callizonus) unic pe mapamond.

O altă caracteristică se datorează şi mănunchiului de cetăţi care se întind pe raza întregului judeţ, multe cunoscute, datorită evenimentelor istorice la care au fost martore. Amintim aici cetăţile Râsnov, Feldioara, Făgăras, Rupea şi lista ar mai putea continua. Astăzi, există peste 400 de monumente istorice şi de artă aflate pe lista patrimoniului cultural. Toate vin să întregească oferta destinată vizitatorului.

Aşezat în inima ţării, Braşovul a fost cel mai favorizat judeţ din ţară, mărturii în acest sens, fiind dezvoltarea sa timpurie, încă din Evul Mediu. Cunoscut din perioada citată ca un puternic centru meşteşugăresc (breslele braşovenilor fiind vestite în toata Europa), cît şi din punct de vedere comercial, pe aici trecând principalele drumuri comerciale europene care făceau legătura cu misteriosul Levant.

Polul de interes l-a reprezentat bineînţeles, Cetatea Braşov, atestată documentar în anul 1234, sub numele de Corona. În anul 1395 au fost executate o serie de lucrări pentru fortificarea oraşului. Cetatea Braşov a fost numită “ Citadela confortului şi bunului gust”. Edificiul simbol al oraşului este Casa Sfatului, situată în Piaţa Sfatului, menţionată în anul 1420, iar turnul înalt de 58 m a fost înălţat în perioada 1525-1528, astăzi fiind gazda Muzeului de Istorie.

Un alt edificiu impunator îl reprezintă Biserica Neagră, cu o lungime de 89 m, fiind cea mai mare biserică gotică din Europa. Construcţia sa a început în anul 1383, sub îndrumarea prim-preotului Thomas Sander. În timpul marii invazii turceşti de la 1421, biserica a suferit numerose distrugeri. În anul 1447 au fost finalizate lucrările la impunătoarea biserică.

De-a lungul timpului Brasovul a purtat mai multe denumiri cum ar fi Corona, Braşovia şi Kronstadt, care provine de la Kronos-zeul timpului. Dezvoltarea industrială a Braşovului a cunoscut o accelerare fulminantă , prin tranformarea atelierelor meşteşugăresti în doar cîteva decenii în mari fabrici care produceau o gamă deosebit de variată. Produsele realizate de braşoveni erau apreciate de către toţi consumatorii din Europa. Printre acestea amintim de articolele de pielărie, stofe, tricotaje, mobilă, hârtie, şi coloranţi.

Judeţul Braşov a devenit cunoscut şi datorită marelui fond de vânătoare de care dispunea la acea vreme. Urşii, lupii, râşii şi cerbii, fiind numai câteva atracţii cinegetice, ale marilor burghezi din străinătate.

Avîntul pe plan economic şi social s-a concretizat într-un timp foarte scurt şi în sfera culturalului, Braşovul ajungând să fie repede cunoscut ca un centru cultural de elită. În acest sens stau mărturie realităţiile culturale incontestabile cum ar fi:

Prima Şcoală românească din Şcheii Braşovului, prima scrisoare păstrată în limba română -Scrisoarea boierului Neacşu din Câmpulung adresată lui Hans Benckner, judele Braşovului, conservată la Arhivele Naţionale – filiala Braşov.

– Primele tipărituri româneşti realizate în secolul XVI la Braşov de Diaconul Coresi, elaborarea primei grămatici a limbii române, prima hartă a ţării tipărită la 1533, în “Cosmogonia” umanistului Johannes Honterus, prezentarea la Braşov a primei operete româneşti “Crai Nou” de Ciprian Porumbescu.

Nu trebuie să omitem poziţionarea geografică, condiţiile de climă care au favorizat crearea unui puternic centru pentru sporturile de iarnă și o excelentă destinaţie pentru turismul românesc.

Pentru marea majoritate a cititorilor aceste date sunt cunoscute, dar cu toate acestea, considerăm că merită să prezentăm fie şi sumar potenţialul turistic complex al acestui minunat judeţ.

Totodată, Brașovul servește ca punct de plecare spre stațiunile și cabanele din împrejurimi și, de asemenea, spre celealte zone și obiective de interes turistic din județ, cea mai apropiată- fiind Poiana Brasov, denumită, pe buna dreptate, ”Perla din Carpati”.

Situată la poalele versantului de nord al Masivului Postăvaru, acesta statiune detine cea mai densă și mai modernă dotare turistică montană din tara noastră, motiv pentru care afulenta de vizitatori nu cunoaște sezon.

Oraşul Braşov împreună cu cele două staţiuni de interes naţional, Predeal şi Poiana Braşov dispun de cea mai mare bază materială care poate fi comparată doar cu cele din Judeţul Prahova şi de pe Litoral.

Între Munții Bucegi și Postăvaru se află platforma Predealului, cu orașul stațiune turistică situat la cea mai mare altitudine din țară, precum și cu stațiunea turistică Timișul de Sus.

Muncipiul Săcele, cunoscut în trecut sud denumirea de Șapte Sate, situat în sud-estul Brașovului, reprezintă punctul de plecare spre Masivul Piatra Mare ce ne încântă cu frumoasele cascade Șapte Scări, Tamina și cu Peștera de Gheață.

Munții Piatra Craiului sunt unici în Carpații Românești prin relieful impunător al crestei calacaroase crenelateabrupte, dar și prin speciile rare de vegetație, garofița Piterei Craiului fiind unicat mondial.

Poiana Narciselor este situată în Tara Făgărașului, la poalele munților, în apropierea localității Vad. Aceasta reprezintă un monument unic în Europa și chiar în lume, în ceea ce privește peisajul florisitic în suprafață de 400 hectare, amplasament în care annual se desfășoară tradiționalul ”Festivalul al Narciselor”-prilej cu care nenumărați turiști vin să  se relexeze și să admire această splendoare a naturii.

O altă atracție a acestei zone sunt Munții Făgărașului ce cuprind numeroase căldări glaciare, dintre care Podragu și Urlea, ocupate de lacurile cu același nume. Trebuie menționate Căldarea Sâmbetei cu cele trei ”ferestre” ale sale și vârful Viștea Mare (2527 m), culminația reliefului din Judetul Brașov.

– La poalele munților se află Complexul turistic Sămbăta din apropierea Mănăstirii Constantin Brâncoveanu, renumită ca loc de reculegere, măngăiere și întărire sufletească. În apropierea sfântului lăcaș, așezată strategic, se află Cetatea Făgărașului, care a avut în veacurile trecute o însemnătate deosebită.

De acceași însemenătate a avut parte și Cetatea Țărănească a Râșnovului, care domină și astăzi împrejmuirile, de pe culmea unui deal stâncos. Asemănătoare sunt și cetățile de la Rupea și Feldioara.

Culoarul Branului, cu sate ripsite și peisaje pitorești, beneficiază de cea mai diversificată ofertă a turismului rural din România, atât în Bran cât și la Moieciu, Șimon, Peștera, Măgura sau Șirnea. De asemenea, Castelul Bran este de o importanță națională datorită unicității sale și a valorii sale istorice.

Mai toate localitățile populate odinioară de sași păstrează și astăzi biserici fortificate, lăcașuri de rugă și adăpost, adevărate monumente istorice, ca de exemplu: Cincu, Cristian, Codlea, Drăgușeni, Hărman, Homorod, Hălmeag.

Concentrarea turistică a judetului Brașov, din punct de vedere cantitativ și calitativ, favorizează turismul intern și internațional, oferind turiștilor de pretutindeni o destinație perfectă, în oricare anotimp al anului.

Localitățile Predeal şi Poiana Braşov sunt cele mai renumite staţiuni montane de la noi din ţară, fiind destinaţiile preferate în anotimpul alb pentru practicarea sporturilor de iarnă.

În ultimii ani, baza materială a Judeţului Braşov s-a modernizat vizibil, prin înmulţirea unităţiilor de cazare şi alimentaţie, toate având ca rezultat diversificarea şi îmbunătăţirea produsului turistic.

O altă oportunitate o prezintă turismul rural, ecologic şi cultural care în ultimul deceniu au luat o amploare considerabilă.

O dezvoltare rapidă şi de afirmare luând-o zona Bran–Moeciu, fiind socotită pe bună dreptate “leagănul turismului rural românesc”. Emblema culoarului Rucar-Bran, fiind celebrul Castel Bran construit între anii 1377-1382, pe o stâncă de piatră înaltă de 60 de metri.

Castelul Bran a fost ridicat pentru a servi ca fortăreaţă miltiară ca ulterior să devină punct de vamă. Datorită atmosferei medievale autentice pe care o degajă Castelul cît şi atitudinii aspre pe care a avut-o Vlad Ţepeş, temutul domnitor; scriitorul irlandez, Bram Stocker, a scris o poveste asociind Castelul Bran cu personalitatea lui Vlad Tepeş într-o perioadă de “epidemie” a fenomenului de vampirism, cît şi datorită unor circumstanţe în care a fost concepută, a devenit în scurt timp o adevărată legendă

Cadrul natural oferit de spaţiul judeţului Brasov, face din acesta una dintre cele mai solicitate destinaţii turistice (Piatra Craiului, Dumbrava Vadului- Poiana Narciselor, Perşani, Masivul Postăvarul.

Un motiv mare pentru care mulţi vizitatori preferă Braşovul îl constituie şi gama mare de produse care poate fi găsită în punctele comerciale. Expoziţiile organizate de Camera de Comerţ şi Industrie fiind bine receptate şi în afară. Nu trebuie să neglijăm sectorul bancar care este bine reprezentat, toate băncile având filiale sau sucursale în oraşul de la poalele Tâmpei.

Scurt istoric

Primele urme ale existenței umane în zonă datează de acum 60 000 de ani. Locuitorii acestor părți au trecut fără îndoială prin toate etapele specifice antice. Mărturie a trecutului istoic este tabăra romană de la Râșnov, care se găsea la nord-estul graniței imperiului Roman.

Tara Bârsei (Brașovul și vecinătăție sale, a jucat un rol important în Evul Mediu, deținând trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economică, militară și politică:

Primul este Cetatea Făgărașului, regiunea fiind cunoscută ca Țara Făgărașului, care pe o perioadă lungă s-a aflat sub administrație românească, păstrând obiceiurilor vechi ale pământului, fiind de asemenea și un loc sigur în Transilvania pentru domnitorii Țării Românești.

Al doilea punct este Castelul Bran (situat la 30 km de Brașov pe drumul european E 574 spre Pitești), în prezent fiind ansamblu muzeal ce găzduiește trei expoziții permanente: una în castel, a doua în Muzeul de Etnografie (în aer liber), iar a treia în clădirea vechii vămi.

Al treilea punct este Brașovul, prima dată atestat documentar în anul 1235, cel mai important oraș din Transilvania în timpul Evului Mediu, o fortăreață economică în secolele XIV-XVI.

Majoritatea satelor locuite de sași (populație colonizată în secolul al XII-lea în Transilvania) păstrează biserici fortificate, locuri de rugaciune și adăpost. Cea mai mare biserică-fortăreașă din județul Brasov se găsește la Prejmer, dar la fel de interesante sunt și cele de la Viscri și Homorod.

Așezare Geografică

Judeul Brasov se găsește în zona central-estică a României, la 45, 38 latitdine nordică și 25 grade și 35 longitudine estică, la intersecția drumurilor comerciale care leagă Balcanii de restul Europei. Se întinde pe 5 363 kmp, care reprezintă 2,2 % din teritoriul țării. Populația județului numără peste 600 00 de locuitori, din care majoritatea sunt români care conviețuiesc cu maghiari, germani, evrei, greci, etc

Județul Brașov ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș, unitățile de relief având altitudini cuprinse între 400 și 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice și zona montană ocupă circa jumătate din teritoriul județului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Bârsei, Făgărașului și platoul Hârtibaci.

Clima

Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune. Temperatura medie multianuală a aerului este de 6-7 grade celsius, temperatura maximă absolută fiind de 37 grade celsius în luna august, iar temperatura minimă absolută de -38, 5 grade celsius a fost înregistrată la  Bod în 25 ianuarie 1942.

Umidatea aerului are valori medii anuale de 75 5.

La nivelul muncipiului cantitatea medie anuală de precipitații este de 124, 8 mc, iar durata medie anuală a stratului de zăpadă este de 70, 8 zile.

Primele date

Epoca pietrei (neolitic)-primele urme de locuire ale orașului:

epoca broznului -atestată arheologic;

1235-prima atestare documentară în Catalogul Ninivensisi cu numele de Corona; Brașovul a mai fost menționat de-a lungul timpului, în documnetle, și sub alte denumiri Brasu (1252) Brasu (1271), Braso (1288), Kronștad și Brasso.

Secolul XIV-începe ridicarea impresionalismului sistem de fortificații al cetățiilor medievale:

A doua jumătate a secolului XIV-Brașovul este confirmat drept centru administrativ și ecleziastic al Țării Bârsei;

Secolul XIV-burgul era concentrat în jurul Pieței Sfatului de astăzi și al Bisericii Sfânta Maria, astăzi Biserica Neagră.

Secolul XIV-Brașovul devine cea mai importantă așezare din depresiune și una dintre cele mai mari localități urbane din Transilvania în privința producției meșteșugărești, fiind totodată un mare centru comercial;

Secolul XVII-a fost terminat sistemul de fortificare, care se compunea din : zidul de incintă, dublat sau triplat în zonele expuse, întărit de 28 de turnuri în plan pătart, opt bastioane și patru roți.

În 1736- se construiește o șosea spre Țara Românească prin pasul Timiș.

1773-Piața Sfatului este pavată cu piatră;

1776-a fost construit cel mai reprezentativ edificiu baroc, Biserica romano-catolic Sfinții Petru și Pavel.

Sfârșitul sedcolului XVII și prima jumătate a secolului XVIII-epoca de inflorire a comertului romanesc la Brasov;

1784-1787 este construită Biserica ortodoxă greacă Sf. Treime;

1823 – se înființează la Brașov prima fabrică-Fabrica de stofe ”Wilhelm Scherg & Comp”;

1835-este înființată ”Casina română”

1851- a luat ființă primul gimnaziu din Brașov, astăzi colegiul Andrei Șaguna;

1873-are loc inaugurarea gării Brașov, odată cu prima linie ferată Brașov-Sighișoara;

1882 are loc premiera națională a operetei ”Crai nou” a lui Ciprinan Proumbescu;

1892-au început să funcționeze primele posturi telefonice la Brașov;

1898-a fost terminată construcția Palatului Finanțelor, actualul sediu al Primăriei;

7 decembrie 1918-primarul german dr. Enrst Karl Schnell, alături de reprezentanți ai naționalităților locale a salutat intarea armatei române în Brașov.

26.03.2011, ora 20:00