Experiențe

Colonelul Nicolae Pisoski, un boier botoşănean cu origini poloneze, revoluţionar paşoptist, a fost artizanul Unirii Principatelor Române şi al alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în 1859, dar şi cel care a devenit umbra principelui de la încoronare până la moarte.
În Sala „Elefant“ din clădirea Muzeului de Istorie Naturală a vechiului Iaşi, pe data de 3 ianuarie 1859, s-a întrunit adunarea Partidei Naţionale, într-o şedinţă decisivă pentru nominalizarea candidatului Moldovei la tronul Principatelor Unite. Elena Cuza, soţia lui Alexandru Ioan Cuza, a relatat, într-un interviu acordat în 1909, cu doar câteva luni înainte de a muri, acest moment şi l-a pomenit pe colonelul Nicolae  Pisoski. 

Casa memoriala George Enescu. Casa Memorială „George Enescu” din Liveni este un muzeu județean din Liveni, amplasat în str. George Enescu nr. 14.
„Mă trag din părinți români și m-am născut la Liveni, județul Dorohoi, în inima Moldovei… Locuiam într-o casă mică cu pridvor de lemn vopsit, unde se uscau funiile de ceapă la soare. Și acum mai văd țăranii, în cămăși albe, cu ilice albastre, cum cântau în asfințit… …Aceasta este cu adevărat țara mea, iar imaginea ei am dus-o cu mine”.

Descoperire arheologica unicat:pe malul Prutului a fost gasit un templu urias vechi de 7000 de ani si care masoara peste 1000 de metri patrati.
Arheologii botoşăneni, în colaborare cu specialişti din Iaşi şi Suceava, au făcut o descoperire unicat pentru arheologia românească. Aceştia au găsit, în cadrul celei mai mari aşezări a misterioasei culturi Cucuteni, o megastructură de peste 1.000 de metri pătraţi care a fost cel mai probabil un uriaş templu de acum 7.000 de ani.

O comuna din Botosani pastreaza traditii vechi de 700 de ani. Tradiţii vechi de peste 700 de ani
Vârful Câmpului este o comună din judeţul Botoşani în care sunt păstrate tradiţii vechi de peste 700 de ani. În special într-o veche comunitate, satul Dobrinăuţi-Hapăi, cel mai gospodar om din sat este colindat de tineri din patru cătune.

Berea românească de lux care făcea furori în Germania, Austria şi Ungaria. Cum se îngrămădeau străinii să guste din licoarea magică a Botoşaniului.
”Cişmea” berea de care s-au îndrăgostit nemţii.

Locuri de legendă la Botosani. Iazul lui Voda si stiuca nazdravana , mormintele uriasilor sau locurile haiducilor.
Etnografii spun că pentru fiecare palmă de pământ românii au câte o legendă. Cu atât mai mult pentru locurile sau mai ales formele de relief ieşite din comun.

Haiducul Coroi este o enigmatică și legendară figură a unor timpuri supuse unui război care a tulburat liniștea și ospitaliatatea plaiurilor moldave. În vreme de restriște când jugul stăpînirii apăsa tot mai greu umerii oamenilor săraci apare acest om care se opune unui sistem fără să se gândească la faptul că cineva îi va mai rosti numele atunci când se va simți nedreptățit de autorități. Oameni acestor locuri îl pomenesc mereu spunând: Dacă ar fi fost Coroi….
Ultimul haiduc din România interbelică numit Gheorghe Coroi s-a născut în satul Durnești, jud. Dorohoi, la începutul secolului trecut. Era fiu de țăran și muncea cu ziua pe pământul boierului local. S-a căsătorit apoi cu frumoasa Hareta.

Pe urmele lui Luchian – comoara ascunsa la Botosani

Cea mai intimă şi zguduitoare mărturie despre Ştefan Luchian nu a fost niciodată consemnată până acum de biografii artistului. Am descoperit-o la Botoşani, popas timpuriu şi efemer în viaţa marelui pictor. Un caiet cu însemnările celei care i-a fost alături până în ultima clipă dezvăluie detalii inedite despre un personaj devenit între timp legendă.

RUȘI LIPOVENI-oameni de la gurile Dunarii. RUȘI LIPOVENI – origini
Etnie de sorginte slavă orientală, rușii lipoveni apar pe actualul teritoriu al României, îndeosebi în Dobrogea, începând de la mijlocul secolului al XVII-lea, dupa schisma bisericii ortodoxe ruse. Imediat dupa sinodul din 1654, în care Patriarhul Nikon a reformat biserica rusă, au început o serie de măsuri restrictive din partea autoritaților laice și religioase ruse, care vor culmina cu venirea la putere a lui Petru I cel Mare (1682-1725) și introducerea de către acesta a unor măsuri de europenizare. Refuzul unor credincioși de a accepta înnoirea a făcut ca aceștia să fie supuși unor măsuri administrative foarte restrictive și obligați să poarte o vestimentație specifică.