Obiceiuri populare

Podul Bizetz este primul pod curbat în plan orizontal construit în Europa. El a fost inaugurat în anul 1905, pentru a realiza conexiunea dintre oraşul Giurgiu şi Portul Ramadan, cu acces peste canalul Sf. Gheorghe. Podul a fost proiectat şi construit de inginerii Anghel Saligny şi Ion Ionescu-Bizetz. Podul a fost construit pentru cale dublă, rutieră şi feroviară şi, la data construcţiei sale a reprezentat o premieră tehnică europenă. Podul a devenit monument istoric şi în prezent este deschis numai traficului pietonal, ca urmare a realizării alături a unui pod nou, lucrare ce s-a finalizat în perioada 2005-2007

Săptămâna Patimilor – Săptămâna Mare, Sărbătoarea Paştelui- Învierea
Perioada care precede sărbătoarea Învierii Domnului este Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, perioadă caracteristică, rituală, marcată de două momente aparte: Joia Mare şi Vinerea Seacă.

Floriile în Bucovina, Duminica Floriilor.
Ziua Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, când Mântuitorul a fost întâmpinat cu ramuri de finic şi cu alte flori, este cunoscută sub denumirea de Florii sau Duminica Floriilor. Este ziua în care se consacră valoarea culturală şi religioasă a salciei, dar şi ziua care semnifică revenirea primăverii, din ziua aceasta toţi pomii şi toate florile începând a înmuguri şi a înflori.
În această duminică, ramurile verzi de salcie cu mâţişori, recoltate cu o zi înainte, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite şi apoi împărţite credincioşilor. Ramurile capătă cu această ocazie virtuţi aparte: de apărare a gospodăriei şi animalelor de duhurile malefice, de prognozare a duratei vieţii omului (numărul mugurilor de pe o ramură arată posesorului cât va trăi), de fertilizare, de prevenire şi tratare a bolilor.

Tradiţiile reînvie la sat!. Clacă la Aluniș
Așa cum a fost planificat, ieri după slujba de la biserică,a avut loc la Căminul Cultural ,spectacolul ,,Hai la clacă!’;’; sus

Obiceiuri și superstiții de Bobotează și de Sfântul Ioan. Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile “Arătarea Domnului” sau “Epifania”, şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos.
Cele două sărbători, Boboteaza şi Sfântul Ioan aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor. Este prima zi de post după Sărbătoarea Crăciunului. Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

Tradiții populare de Crăciun în Maramureș. Tradiții populare de Crăciun din Maramureș.
Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului–Crăciunul, continuă să fie în Maramureș o sărbătoare la care tradițiile și obiceiurile se păstrează cu mare sfințenie și astăzi, este locul în care se pot auzi glasurile copiilor și tinerilor, dar și ale celor bătrâni care vestesc Nașterea Domnului Isus, dar mai întâi de toate întrebarea: ,,Slobodu-i a corinda?,, Maramureșenii întâmpină sărbătoarea Nașterii lui Isus în primul rând prin post: postul de bucate și postul de păcate.

Tradiții populare de Crăciun în Bucovina
Crăciunul în Bucovina
Datinile, practicile și obiceiurile prilejuite de sărbătorile de iarnă încep la Sfântul Nicolae (Sannicolae) și se termină în ianuarie, la Sf. Ioan, ele cuprinzând o gamă variată, extrem de bogată în manifestări artistice, atât în ceea ce privește folclorul literar, muzical și coregrafic, cât și reprezentările dramatice.

Tradiții populare de Crăciun în Țara Oașului.
La fel ca în celelalte zone ale țării, Țara Oașului, zonă etnofolclorică situată în județul Satu Mare și străveche vatră de cultură și civilizație românească, păstrează și astăzi vie emoția venirii sărbătorilor de iarnă, în special a Crăciunului. Oșenii, oameni harnici, mândri și gospodari se pregătesc din timp pentru marele eveniment – Crăciunul – odată cu începerea postu – lui, la 15 noiembrie, „postul de bucate și postul de păcate”. În această perioadă toți membrii familiei se ocupă cu treburi care țin de: curățenia curții, a casei, a mormintelor etc. Oșencele sunt maestre în arta gătitului și pregătesc de sărbători bucate specifice zonei după rețete tradiționale învățate de la mamele și bunicile lor, iar secretul reușitei acestora e numai de ele știut.

Legenda lui Moș Nicolae. LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE
Din moşi stramoşi, copiii aşteaptă să găsească în ghetuţe, în dimineaţa zilei de 6 decembrie dulciuri şi fructe. Pentru aceasta, ei îşi pregătesc încălţămintea din seara anterioară şi speră ca Moş Nicolae să uite momentele în care nu au fost cuminţi. Tradiţia spune că micuţii neascultători primesc în dar o nuieluşă. Obiceiul nuielușei își are originea în povestea prin care Nicolae, ajuns epis – cop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă rup – tură care putea avea loc în cadrul bisericii, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să primească în dar o nuieluşa, în semn de avertisment.

Superstiții și credințe de Sfântul Andrei. Această noapte este considerată noaptea ,,groazei” întrucât strigoii morți , întorși pe pământ se vor lupta cu strigoii care sunt în viață. Strigoii vii sunt persoanele care se nasc cu o vertebră în plus la șira spinării (numită coadă) și de obicei din legături extraconjugale/ incestuase. Strigoii morți sunt spiritele celor morți care nu ajung în lumea celor drepți și rătăcesc pe drum din cauză că și cât au fost în viață au fost tot strigoi sau nu li s-au făcut toate ritualurile la înmormântare. Oamenii din această categorie se cunosc după zgârieturile de pe față, în a doua zi a sărbătorii.
În noaptea Sfântului Andrei umblă strigoii să fure ,,mana” vacilor, mințile oamenilor și rodul viilor.