Skip to main content
Category

Etnografie

Etnografie, port popular, costum popular, folclor, traditii, mestesuguri, mestesugari, artizani, mesteri populari.

Meşteri Populari din Judeţul Cluj

Mesteri populari din Judetul Cluj. 1. BODEA MIRCEA – icoane
2. BALAN SAMFIRA – vicepresedinte – ceramica
3. DARJAN ELENA – consilier – broderie
4. IUGA MARIA – consilier – tesaturi
5. VINCZE FRANCISC – consilier– sculptura lemn
6. ILEA DANA – cenzor – icoane pe sticla
7. FENESAN DORA – cenzor – icoane pe lemn
8. BUCUR DAN SORIN – ceramica
9. SUCIU VETURIA – broderie, papusi
10. GAVRIS ELVIRA – broderie
11. RUS ELISABETA –cenzor – margele
12 TOTH VICTORIA – tesaturi
13 SROTIS PETER – prelucrare lemn
14 NOVAK ILEANA – textile
15 BORODAN IOANA – hamace
16 ISPAS MOLDOVAN – icoane
17 TRUTA ANA – tesaturi
18 BALAN RADU – icoane, ceramica
19 GULES CORNELIA – goblen
20 APAHIDEAN ADELA – icoane
21 KURUCZ ILEANA – textile
22 DEJEU GRIGORE – icoane
23 HODOR PALAGUTA – tesaturi
24 MATYAS JANOS / TUNDE – arta populara maghiara
25 BANDULA LIANA – broderie
26 LUNG ELENA – tesaturi
27 SIN MIRCEA – prelucrare sticla
28 DRAGOTA ILDIKO – margele
29 BERECZ ZSELYKE – margele
30 POP MARIA – tesaturi
31 FLOREA LETITIA – tesaturi, dantela
32 IANOSI ALEXANDRU – masti lemn
33 SILAGHI RAMONA – margele, papusi
34 UNGUR MARIA – tesaturi
35 DAN VIORICA – textile
36 CRISTEA MARIA – icoane
37 KIS GAL ECATERINA – cusaturi
38 CHIRA LENUTA – cusaturi
39 SZALLOS ESZTER – arta maghiara

Citește mai mult

Podul BIZETZ-GIURGIU

Podul Bizetz este primul pod curbat în plan orizontal construit în Europa. El a fost inaugurat în anul 1905, pentru a realiza conexiunea dintre oraşul Giurgiu şi Portul Ramadan, cu acces peste canalul Sf. Gheorghe. Podul a fost proiectat şi construit de inginerii Anghel Saligny şi Ion Ionescu-Bizetz. Podul a fost construit pentru cale dublă, rutieră şi feroviară şi, la data construcţiei sale a reprezentat o premieră tehnică europenă. Podul a devenit monument istoric şi în prezent este deschis numai traficului pietonal, ca urmare a realizării alături a unui pod nou, lucrare ce s-a finalizat în perioada 2005-2007

Citește mai mult

Fărșangul

Fărșangul, Fărșangul (fășanc la români și la sârbi).
Denumirea vine din limba germană, de la FASCHING  care înseamnă carnaval. Sărbătoarea a fost preluată de la germanii stabiliți în zonă în secolul XVIIIcu ocazia colonizărilor habssburgice. La Moldova Nouă și în alte localități cu populație românească sărbătoarea Fășancului numită și” Alaiul cu măști ” are loc cu  6 săptămâni înainte de Postul Paștelui, în prima duminică după Lăsata Secului.
 Fășancul satirizează relele din viața omului. În același timp marchează victoria binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului, a vietii asupra morții.

Citește mai mult

Muzeul Sătesc Ion Dragomir – Gornea

Muzeul Sătesc Ion Dragomir, Muzeul Sătesc din Gornea.
.on Dragomir, profesor și om de cultură pasionat de istorie, geografie și etnografie a înființat Muzeul Sătesc din Gornea în anul 1970. În prezent acesta îi poartă numele. 
Muzeul este compus din două săli, una de arheologie și una de etnografie, unde sunt expuse piese de o valoare deosebită pentru   istorie și cultură: unelte din gospodărie, unelte de pescuit, costume populare precum și țesături făcute în războaiele ce existau în fiecare casă.  Acestea provin din siturile și rezervațile arheologice de pe raza comunei.

Citește mai mult

Săptămâna Luminată în Bucovina

Săptămâna Luminată în Bucovina, Duminica închinată Apostolului Toma
Cel mai popular obicei al sărbătorii pascale a fost, însă, cel al construirii scrânciobului, care îşi are originea în legenda care spune că Iuda, regretând faptul că l-a vândut pe Iisus, s-a spânzurat şi timp de trei zile corpul i s-a legănat pe o creangă

Citește mai mult

Floriile în Bucovina

Floriile în Bucovina, Duminica Floriilor.
Ziua Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, când Mântuitorul a fost întâmpinat cu ramuri de finic şi cu alte flori, este cunoscută sub denumirea de Florii sau Duminica Floriilor. Este ziua în care se consacră valoarea culturală şi religioasă a salciei, dar şi ziua care semnifică revenirea primăverii, din ziua aceasta toţi pomii şi toate florile începând a înmuguri şi a înflori.
În această duminică, ramurile verzi de salcie cu mâţişori, recoltate cu o zi înainte, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite şi apoi împărţite credincioşilor. Ramurile capătă cu această ocazie virtuţi aparte: de apărare a gospodăriei şi animalelor de duhurile malefice, de prognozare a duratei vieţii omului (numărul mugurilor de pe o ramură arată posesorului cât va trăi), de fertilizare, de prevenire şi tratare a bolilor.

Citește mai mult

...

...