Tradiții populare de Crăciun în Bucovina

Tradiții populare de Crăciun în Bucovina

Crăciunul în Bucovina

Bucovina a fost şi rămâne zona de referinţă unde întreg ansamblul de ritualuri, ceremoniale, practici, datini şi obiceiuri, sunt parte din spiritualitatea locurilor.

Datinile, practicile și obiceiurile prilejuite de sărbătorile de iarnă încep la Sfântul Nicolae (Sannicolae) și se termină în ianuarie, la Sf. Ioan, ele cuprinzând o gamă variată, extrem de bogată în manifestări artistice, atât în ceea ce privește folclorul literar, muzical și coregrafic, cât și reprezentările dramatice.

Insă acestea excelează și prin bogăția și varietatea elementelor vestimentare, a recuzitei, a decorului și chiar a regiei, constituind un adevărat carnaval popular.

În Bucovina, sărbătoarea ,,Crăciunului” este considerată una dintre cele mai frumoase și magice sărbători ale creștinătății, fiind respectate cu strictețe toate tradițiile și obiceiurile preluate de înaintașii noștrii și transmise celor mai tineri cu mare bucurie.

Pregătirea pentru marele praznic începe odată cu lăsatul secului, începerea postului Crăciunului, pe data de 15 noiembrie, când, bucovinenii cei harnici și credincioși, țin postul, se roagă, repetă sau învață colinzi și pregătesc casele pentru marea sărbătoare, pentru a fi curați la suflet și trup.

În apropierea Crăciunului, gospodarii urmează unele tradiții și obiceiuri ca recuperatul lucrurilor împrumutate prin sat, deoarece acestea trebuie să fie acasă de sărbători, pentru a avea noroc și prosperitate în familie.

Nici gospodinele nu rămân indiferente, acestea ascunzând fusele de la furca de tors, ori punând câte o piatră în cuptor pentru a alunga șerpii din preajma gospodăriei.

Pe lângă ritualurile și obiceiurile preluate de la mame și bunici, gospodinele din Bucovina sunt răspunzătoare și de împodobirea caselor, pregătirea costumelor tradiționale și nu în ultimul rând a preparării gustoaselor bucate bucovinene, mult apreciate de toată lumea.

În Bucovina, știm cu toții că bucatele au un gust aparte, ele sunt realizate cu mare drag de femeile din zonă, după rețete numai de ele știute și care cuceresc pe fiecare oaspete care alege să pereacă sărbătorile de iarnă în acestă zonă.

Alături de preparatele specifice, realizate din carne de porc și nu numai, în unele sate din Bucovina se mai păstrează și astăzi obiceiul pregătirii, în Ajunul Crăciunului, a celor 12 feluri de mâncare de post și pește.

Aceste bucate sunt așezate pe o masă mare, în cea mai frumoasă încăpere a casei, unde, s-a pus în prealabil fân uscat legat cu o ață roșie în formă de cruce, peste care s-a așezat o față de masă tradițională, nouă, cusută de găzdoaie, iar la colțuri mesei au fost puse căciulii de usturoi. Din mijlocul mesei nu lipsește colacul mare și rotund, ca ,,Soarele și Luna” numit ,,Creciun” și pregătit de gospodină încă de dimineață, în forma cifrei 8 și care se păstrează neatins până în primăvară.

La masa din Ajunul Crăciunului, familia se așază în jurul mesei, nu înainte de a se ruga și gustă din toate bucatele de post. Nu se mănâncă toată mâncarea pregătită în ajun, o parte din aceasta păstrându-se până la Bobotează când se dă la animale sau se pune în fereastră alături de un pahar de apă pentru sufletele morților. După miezul nopții, toți ai casei au dezlegare pentru a mânca din bucatele de dulce, cele pregătite de gospodină pentru sărbători.

Momentul culminant al sărbătorii și mult așteptat este colindatul, obicei preluat și pregătit cu mult înainte, încă de la începutul postului când, grupuri de copii și tineri se pregătesc pentru a face cunoscută marea veste, aceea că s-a născut Iisus din Nazaret.

Cei mai nerăbdători sunt copii, care încep colindatul încă de la prânz, fiind foarte atenți să nu le scape din vedere nici o casă. Răsplata pentru colindă constă în colăceii pregătiți cu mare dragoste și pricepere de gospodine, mere, nuci și mai nou dulciuri și bani.

La lăsatul întunericului, pornesc cetele de flăcăi, colindând pe la toate casele dintr-un capăt a altuia a satului, întreaga noapte, atenți fiind la casele cu fete de măritat. Cetele de copii și flăcăi sunt bine organizate, toate având câte un conducător și toți sunt îmbrăcați în straie populare.

Odată cu colindatul tinerilor, începe marea sărbătoare, iar ulițele răsună de colinzi și urături, gospodăriile au porțile deschise iar mesle îmbelșugate așteaptă oaspeții. Colinda este recitată de grup, la fereastra casei, iar gazdele generoase răsplătesc colinda cu un ospăț pe cinste. În multe cazuri grupurile sunt însoțite și de muzicanți.

Dacă gazda are fată de măritat, se încinge o horă unde fata este invitată la dans prima, de către șeful cetei de colindători sau de către flăcăul care o curtează.

Începând cu prima zi de Crăciun și până la Bobotează, toți bucovinenii umblă la colindat pe la rude, vecini, prieteni etc., alături de turiști. Tot din această zi pornesc urăturile copiilor și a tinerilor care umblă cu Steaua, Irozii, caprele, plugușor, malanca etc., creându-se în toată Bucovina o atmosferă de sărbătoare.