Superstiții și credințe populare de Sfântul Ilie Prorocul

– În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, poaie, grindină);
– Atunci când tună și fulgeră , Sfântul Ilie a mai omorât un drac;
– Tunetul este de fapt zgomotul făcut de carul Sfântului Ilie atunci când se hurducăie prin ceruri,
-Trăsnetul este sunetul făcut de biciul de foc al Sfântului Ilie, atunci când ii doboară pe draci;
-Dacă sunt tunete de Sfântul Ilie, alunele și merele vor fi viermănoase. Dacă plouă de Sfântul Ilie , ploaia nu va înceta vreme de 20 de zile;
-Dacă în ziua de 20 iulie este furtună, geamurile și ușile casei trebuie să fie bine închise, pentru a nu intra în casă vreun drac fugărit de Sfântul Ilie;
– Pe vreme de furtună nu este bine să iți găsești adăpost sub un carpen , întrucât în acest copac preferă să se ascundă dracii înfricoșați de Sfântul Ilie;
-Nu este bine să pornești la drum în ziua de Sfântul Ilie;
 -Atunci când tună, oamenii trebuie să iși facă cruce, întrucât Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să lovească în toate , numai în cruce nu;

– Paloșul Sfântului Ilie are un tăiș din aur și celălalt din argint. Atunci când iși folosește tăișul de aur, aduce mană , când lovește cu cel de argint, aduce grindină;
-Roțile zimțuite ale carului Sfântului Ilie sparg cerul și revarsă apa din nori peste pământ;
-Dacă se arată vreme de furtună, trebuie să aprinzi tămâie în casă, ca nu cumva să fie vreun drac adăpostit înlăuntru și să atragă astfel fulgerele Sfântului Ilie;
-Pentru a se pune la adăpost de biciul de foc al Sfântului Ilie, diavolii se pitesc pe pământ, sub streșinele caselor, în copaci, în turlele bisericilor sau în trupurile animalelor. Din acest motiv, nu ți se recomandă să lași afară animale, mai ales câini,
pisici si capre;
-În ajunul zilei de Sfântul Ilie, fetele iși pot ghici ursitul. Pentru aceasta, ele merg pe câmpuri, se dezbracă în pielea goală și se tăvălesc prin cânepă. Dacă în acea noapte ele viseză cânepă verde , înseamnă că se vor mărita cu un bărbat tânăr ; dacă în vis le apare cânepa uscată, sunt sortite unui soț bătrân.

-În dimineața zilei de Sfântul Ilie, se culeg plante de leac, dar și ierburi de farmece și vrăji. Plantele ce urmau a fi utilizate în practici magice trebuia să fie udate de sângele unui cocoș tăiat deasupra lor;
-Busuiocul adunat cu acest prilej este pus la uscat sub streșini, în cămări sau poduri, ori este adus la biserică pentru a fi binecuvantat și asezat la icoane, după care este ars. Cenușa busuiocului este păstrată în casă, pentru a lecui copiii de
bubele rele apărute în gură;.
-Până în ziua Sfântului Ilie nu este îngăduit să se mănânce mere și nu este voie ca acestea să se lovească unul de celălalt, întrucât lucrul ăsta aduce grindină. Pe data de 20 iulie, se aduc mere în biserică pentru sfințire, aceste fructe speciale devenind de aur pe cealaltă lume. În aceeași zi, se celebrează „Moșii de Sfântul Ilie”, prilej de comemorare a copiilor morți, când se dau mere de pomană copiilor din vecini sau celor întâlniți în cale. Dacă pomul din care se dau merele a fost scuturat,
sau dacă s-au luat ori mâncat mere din el înainte de 20 iulie , Sfântul Ilie va arunca cu grindină pe pământurile celor ce au păcătuit astfel;

-De Sfântul Ilie, are loc „retezatul stupilor”, adică cea dintâi recoltare a mierii de albine din an , cu condiția ca ziua de 20 iulie să nu pice duminică, luni, miercuri ori vineri. Adunatul mierii era o îndeletnicire exclusiv masculină, practicată de persoane curate la trup și la suflet, și era urmată de o petrecere la care vecinii erau poftiți să guste din aurul albinelor sau să se îndulcească cu țuică amestecată cu miere. La acest festin nu trebuiau să fie invitați străinii sau oameni ce se îndeletniceau cu vraji, în caz contrar rodnicia fiind alungată din stupi;
-În ziua de 20 iulie nu este bine să se lucreze. Orice om care nu respectă această zi este pedepsit cu asprime de Sfântul Ilie, cu furtună sau grindină peste ogoarele ori gradina lui;
-Pe 20 iulie, în unele zone ale țării , la „hora Santiliei”, ciobanii coboară cu turmele de la stână aducând nevestelor sau fetelor îndragite un cas și o furcă de tors crestată, după care le invită la horă. Tinerele fete care nu jucau la acest dans ritual nu puteau fi pețite și nu se puteau mărita în acel an. De altfel, ciobanii nu avea voie să coboare în sat ori să fie vizitați de femei până în ziua de Sfantul Ilie, în acest fel curățenia lor trupească asigurând rodnicia turmei de oi.