Traditii si Schi in Marginimea Sibiului

   Gura Râului-Gura Raiului

   Mărginimea Sibiului, este formată din salba de așezări autentice românești aflate la poalele Munților Cibinului, locuită dintotdeauna de „Mărgineni”, oameni harnici și iubitori de traditii, care s-au ocupat cu agricultură, meșteșuguri și creșterea animalelor, în principal a oilor, iar mai nou pentru ei, agroturismul reprezintă o formă de viață.
În tot țintul Mărginimii de-a lungul dealurilor și munțiilor Cibinului sunt înșirate ca într-un șirag de mărgele, minunate așezări sibiene cu oameni ospitalieri și spirituali.
   Într-un astfel de loc minunat, unde pădurea de brazi coboară spre gospodării, am poposit la Bocca de Rio – Gura Râului sau Gura Raiului. Despre Râureni se poate vorbi foarte mult, dar istoria lor este una simplă și pe atât de frumoasă. Foşti ciobani de oi veniți de la Dunăre și de prin alte ținuturi au cutreierat în lung și lat. Aici la poalele Cibinului, Raiul le-a citit sufletul și gândurile și le-a deschis poarta. Iar cum locurile frumoase nu trebuiesc părăsite, aceștia şi au stabilit de-a lungul timpului vatra. Satul este străbătut de apele rîului Cibin şi de afluenţi săi : pârăul Valea Mărăjdia, pârâul Văii şi pârâul Muntelui.
    Localitatea Gura Râului prin tradiție este una înstărită, dezvoltarea s-a datorat celebrelor instalaţii hidraulice, înşirate de-a lungul râului, care prelucrau masa lemnoasă, textilelor, creşteri animalelor (vite şi oi). Acum gurenii ca mai toți mărginenii au investiții solide în zona lor, o parte din ei au identificat bine potențialul turistic și au început afaceri mici în agroturism. Zonă a devenit cunoscută de câțiva anii, de când profesorul Ioan Duțu, a decis că e timpul să se schimbe ceva și a trecut la cârma gurenilor. Așa a lut naștere binecunoscutul ”Festivalul Bujorului de munte” un produs etnofolcloric care a atras atenția tuturor românilor .
     Ca în fiecare an la început de iulie, gurenii şi bujorul de munte vă dau întâlnire cu tradiţia. Cu mic, cu mare, sibieni şi turişti sunt aşteptaţi la Gura Râului, acolo unde bujorul va fi sărbătorit cu cântec şi joc popular. ”Festivalul Bujorului de munte” este un produs turistic apărut în 2004, în ideea că turismul rural este strâns legat de păstrarea şi valorificarea tradiţiilor populare.
   După obicei sunteți invitați la o cină ca la stână, aşa că dacă vă e dor de un cocoloş cu brânză, de o tocană la ceaun sau de un foc de tabără mergeţi la Gura Râului și să stiți că cel mai priceput e Dl. Festan Ioan.
    În fiecare an, tinerii satului, îmbrăcaţi în port popular şi călări pe cai împodobiţi, vor întâmpina oaspeţii la intrarea în localitate şi îi vor conduce în mijlocului comunei pentru un prim joc al junilor. De la orele amiezii, pe scena amenajată în apropierea barajului, se dă startul la cântece şi dansuri populare. Festivalul este organizat de Primăria şi Consiliul Local Gura Râului.
   ”Satul, pentru omul din lumea lui, este centrul lumii. În centrul satului este, pe o colină întotdeauna, așezată biserica, lângă biserică școala iar dinaintea lor piața, târgul, locul de întâlnire la zile mari, în duminici și sărbători a tuturor oamenilor, pentru a povesti, a târgui sau a renaște.
   La noi în sat, Gura Râului viața se întemeiază pe mai multe elemente: cuvânt, apă și lemn.
    Cuvântul a fost înțelesul creației, a fost rostit de Dumnezeu și azi își găsește locul în dialogul oamenilor și al lor cu Dumnezeu. Gura Râului este satul cuvântului, pentru că numai o gură poate rosti cuvintele iar dacă gura este a râului atunci apa are un important rol.
    Apa este cea care curge, cea care cade din cer și care pune rotirea veiții în mișcare. Când ploua, apa ajunge pe acoperișul bisericii mai întâi, devine sacră, apoi, în curgere, coboară pe ulițele satului.
   Lemnul i-a fost întotdeauna de ajutor omului, cel mai important material. S-a lăsat modelat pentru a fi zidit în case, pentru a fi făcute poduri sau ferestre. La Gura Râului zidirea ferestrelor de casă preupunea o anume potrivire. Întodeauna spre lumea mare se aflau două ferestre, prin ele intra lumina, iar între ele pe perete se afla icoana, chiul cuvântului, pentru a-l fi cerut Ceriului, în ceasuri de taină: putere, apă și de toate, pentru viață”. (Citat din lucrarea ”Elemente ale patrimoniului construit din Mărginimea Sibiului).
   Gura Râului a fost zona cea mai reprezentativă a instalaţiilor hidraulice din S-V Transilvaniei: peste 50 de joagăre, 20 pive de haine şi de ulei, 5 mori de apă, se spunea că „gurenilor le vin banii pe apă”. Instalaţiile hidraulice aveau funcţiuni diferite, de la instalaţii simple, joagăre, instalaţii pentru prelucrarea textlelor, instalaţii de morărit. O serie de piese pot fi văzute şi astăzi, în cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului. Înflorirea localităţii a fost perimsă şi datorită faptului că comuna nu a făcut obiectul colectivizării.
   Frumuseţea zonei, hărnicia localnicilor, conservarea tradiţiilor i-a mişcat pe mulţi oameni de cultură ai secoleleor XIX -XX-lea. Lucian Blaga a evocat în scrierile sale Gura Râului, comparând-o cu Gura Raiului. Acealaşi autor într-o altă descriere spunea despre Gura Rîului „e ceva cald şi ceva italic la Bocca del Rio dar şi ceva nespus de românesc”. Tot de Gura Rîului se legă numele unor mari personalităţi: Aurel Decei – istoric orientalist-coautor al lucrării „Enciclopedia Islamului”, fiu de frunte al râurenilor.
George Coşbuc este şi el plăcut impresionat de zonă, fapt pentru care îşi alege loc de desfăşurare a evenimentelor în operele Nunta Zamfirei şi Iarna pe uliţă. din zonă.

  Mergem la Schi la Gura Raiului!
   Dintre așezările Mărginimii, Gura Râului se distinge cu detașare prin autenticitatea tradițiilor dar și perpetuarea unor meșteșuguri unice, dar mai nou si activității intense care se desfășoară de ceva vreme în localitate, îndeosebi în perioada de iarnă.
   Dan Buta este un tânăr întreprinzător care a identificat zonă ca fiind proprice sporturilor de iarnă, nu a stat prea mult pe gânduri și cu sprijinul autorităților locale s-a apucat de treabă si a amenajat o pârtie de schi în lungime de 500, cu grad de dificultate medie și o diferență de nivel de 80 metri.
    Pârtia funcționează de mai bine de 1 an și se adresează tuturor categoriilor de schiori, fiind deja un reper pentru iubitorii sporturilor de iarnă din zona Sibiului și nu numai. Bineînțeles că invitația la schi se adresează tuturor schiorilor din toată țara dar și turiștilor care vor să cunoască frumoasele tradiții mărginene.
    Dacă în stațiunea Păltiniș, cândva celebră, situată la altitudinea de 1400 m, nu se schiază, iată că aici voința și priceperea managerială au demonstrat că la altitutinea de doar 700 m se poate schia în condiții optime, chiar și într-o iarnă nehotărâtă și capricioasă.
    Trebuie spus că este lăudabilă inițiativa, dacă ținem cont că în majoritatea stațiunilor de tradiție, cu pretenții, în acest sezon s-a schiat mai degrabă pe iarbă și s-a jonglat cu cuvinte mari……..
    Iarna, nici aici nu a vrut să o trimită pe Zeița Zăpezii, ca să ofere ajutor, dar asta nu la descurajat pe administratorul pârtiei, și cu ajutorul instalației achiziționate din Franța produce periodic zăpadă artificială care asigură condiții optime pentru schiat.
    Investitorul nostru s-a gândit la toate si-a amenajat cu forțele sale un frumos schi bar cu o capacitate de 100 locuri, care servește băuturi calde si unde bineînțeles vă puteți încălzi; un centru de închiriere clăpari, schiuri. Cei neinițiati pot apela la serviciile instructorilor prezenți pe pârtie de dimineață pînă la ultimul schior.
   Urcarea cu teleschiul costă doar 3 lei, iar la centru de închiriat găsiți peste 100 de perechi de schiuri, 200 perechi de clăpari, 50 buti, săni, ATV etc.
Pârtia dispune de instalație de nocturnă, iar aceasta funcționează între orele 17:00-22:00.
   Investițiile efectuate pînă acum au ajuns la 500 000 euro, dar administratorul pârtiei promite că nu se va opri aici, iar pentru sezonul următor va veni cu noutăți, cum ar fi extinderea pârtiei, achiziționarea unei noi instalații de producere a zăpezii artificiale s.a.

Programul pârtiei este următorul:

Luni-Revizie tehnică;
Marti–Vineri 17:00 – 21:00
Sambata-Duminica 09:00 – 22:00.

Contact pârtie: Tel 0755012201.

Detalii tehnice domeniul schiabil Gura Râului.

Cum ajungem la pârtia de schi ?
    Daca optăm pentru varianta cu automobilul, pentru a ajunge la Gura Râului, jud. Sibiu, avem la indemână patru direcții. Dinspre București-Brașov-Sibiu pe E68, La ieșire din Sibiu continuăm E 68 spre Sebeș-Alba și trecând prin Cristian se ajunge la Orlat, (dacă timpul vă permite se poate vizita o frumoasă biserică monument istoric din piatră și cărămidă, ridicată în 1796). În centrul comunei Orlat, facem stânga și ne, îndreptăm spre Gura Râului, în numai 3 km ajungem în inima comunei Gura Râului, iar după 2 km, ați ajuns la Trecătoarea Lupilor-Pârtia de schi de la Gura Râului,
    O altă variantă este ruta: E 81 din direcția București-Pitești-Râmnicu Vâlcea.
    Dinspre Arad (Timișoara-Deva, Accesul se face pe E 68, în vreme ce turistul care vine dinspre Târgu-Mureș-Sighișoara-Mediaș ajunge pe DN 14
    Accesul pe calea ferată se face din aceleași patru direcții ca și cel rutier. După ce ați ajuns la Sibiu, în apropierea Gării, se află Autogara Transmixt care efectuează curse regulate spre Gura Râului.

Unde stăm?
   La sfârșitul zilei, este bine să nu vă grăbiți spre casă, trebuie să zăboviți măcar un ”ceas de noapte” la un gurean. Veți găsi cu siguranță o gazdă, la una dintre frumoasele pensiuni din zonă, deoarece tradiția, gastronomia și meșteșugurile se îmbină perfect, aici la poalele Cibinului.
    Pe strada Principală nr. 417, la doar 1 km de pârtie, găsiți Pensiunea Călin, aici 9 camere mobliate modern sau tradițional vă oferă confortul necesar. Gazdele vă oferă mese bogate și apetisante din produse naturale și băuturi pregătite personal pentru turiști oboșiti și cu o pofta mare de masă.
    Iar dacă Mos Ene, nu vă grăbește spre frumoasele și călduroasele camere, amenajate în stil rustic, va recomandăm în fața unui pahar de afinată sau dimnineața la cafea să vizitați minimuzeul etnografic din cadrul pensiunii, care deține o impresionantă colecție de obicete și țesături specifice zonei.
     Pensiunea Călin -Tel. 0269 572323, 0740 303838. (imaginile 13-16).
   Dacă la Pensiunea Călin, nu mai există locuri, înseamnă că cineva a fost mai dornic de cât dvs. Dar nu trebuie să vă faceți probleme ”un pic mai înjos”, cum spun gurenii, găsiți Pensiunea ”Casa Loloiu” aici 4 camere confortabile vă așteaptă cu drag. Dar să nu credeți că meregeți direct la culcare. Doamna Maria, o gospodină desăvărsită are grijă să vă simițiti bine și stie că veniți de la schi, chiar de la Trecătoarea Lupilor și e normal, să aveti o foame de lup. Așa ca dacă doriți vă face cât ați clipi o pâine coaptă pe vatră și vă servește cu o ciorbă acră țărănească. Iar dacă aveți spirit gastronomic vă deslușeste arta sa.
        Pensiunea ”Casa Loloiu” – Tel. 0269 572 404, 0740 205004. (imaginile 17-20).
    Dacă vă doriți un confort ridicat, vă recomandăm Hotel ”Bocca del Rio”, clasificat la 3 stele, vestita marca a lui Lucian Blaga. Aici un frumos hotel cu 39 de locuri repartizate în 15 camere cu tot confortul, așteaptă oaspeți dragi. Iar dl. Festan are grijă de dvs să vă simțiti bine ca în sânul familiei.
          Hotel Bocca de Rio-Tel. 0269 572115, 0744 140364.
   Dacă nici la aceste unități nu ați găsit locuri, nu trebuie să vă faceți griji, localitatea cunoaște un avânt în privința agroturismului, peste 30 de pensiuni vă așteaptă să le treceți pragul.
    Nu trebuie să omiteți o plimbare la Cabana Crăciuneasa aflată la 18 km de Gura Râului, unde același administrator, dl. Festan cu soția sa, vă sunt gazde perfecte. Aici, veți depăna amintiri și povești la gura sobei într-un cadru natural unic și fermecător.

     Tel. 0269572115.
  Sperăm că v-am convins că la Gura Râului merită să mergeti, dacă nu la schi, măcar în vacanță să descoperiți frumoasele tradiții și alese bucate din Mărginime.
 

Articole asemnănătoare:
http://www.romaniaturistica.ro/locuri-de-vacanta-Gura-Râului-Poarta-Raiului-142.html