Potentialul turistic al satului Sucevita

1.  Dezvoltarea turismului rural in Sucevita

In conceptia noastra „satele turistice”- ca si satul Sucevita- sunt asezari rurale situate intr-un cadru pitoresc si nepoluat, care prezinta urmatoarele avantaje:

• traditii etnografice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice(portul popular traditional, casele din lemn etc);

• gospodarii taranesti cu un anumit grad de confort ce se inchiriaza turistilor;

• monumente cultural-istorice(Manastirea Sucevita, Monumentul Eroilor etc);

• muzee si atractii naturale si culturale, ce pot fi utilizate in dezvoltarea agrementului(Muzeul din incinta manastirii, Muzeul Etnografic din cadrul Scolii Sucevita);

• dotari de infrastructura generala;

• dotari comerciale, sanitare si de telecomunicatii;

• accesibilitatea usoara la drumurile nationale si caile ferate;

• reteaua rutiera partial modernizata etc.

Aceste asezari, in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si

culturale proprii , indeplinesc sezonier sau pe tot parcursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor.

Valorificarea turistica a potentialului natural si cultural al spatiului rural reprezinta un mod de dezvoltare socio-economica.

Una dintre tendintele dezvoltarii industriei turismului este intoarcerea catre natura, manifestata deja in toate tarile in care civilizatia post-industriala a creat nevoia de retragere si evadare din metropole.

Prezent intr-un numar important de tari cu traditii turistice: Italia, Franta, Austria, Finlanda etc. agroturismul contine ideea cointeresarii agricultorilor la dezvoltarea turismului prin inchirierea de locuinte si comercializarea produselor naturale si a antrenarii turistilor la activitatile agricole.

In Romania, agroturismul a fost infiintat inca de inainte de 1989 insa acesta a fost stopat de catre autoritati, prin interdictia de cazare a strainilor la particulari. Dupa 1989 situatia s-a schimbat si au aparut primele initiative in acest sens, mai ales in dezvoltarea agroturismului montan.

Satul Sucevita este o asezare rurala, bine constituita, incadrata in peisajul pitoresc al Obcinei Mari, pastratoare de traditii si cu un insemnat trecut istoric.

Principala forma de turism care s-a dezvoltat inaintea turismului rural a fost turismul ecumenic, de pelerinaj.Astfel, in afara de sarbatorile religioase de peste an la care participa un numar foarte mare de pelerini(mai ales in jurul datei de 6 august cand este hramul manastirii),prin Manastirea Sucevita se perinda aproximativ 100.000 de pelerini anual.

2. Potentialul turistic antropic al comunei Sucevita

1. Manastirea Sucevita

Asezata in mijlocul unui incantator peisaj de munte cu pante domoale si impadurite, binecunoscute calatorului care strabate plaiurile Bucovinei, pe valea paraului al carui nume il va imprumuta, Manastirea Sucevita pare la prima vedere o impunatoare cetate medievala, cu ziduri inalte, prevazute cu metereze si drum de straja, intarita la colturi cu puternice turnuri de aparare.Cu atat mai mult, drumetul care patrunde pe portile grele de stejar, ferecate in fier, prin gangul boltit al turnului de intrare, va fi surprins de linia supla si de volumele armonioase ale arhitecturii bisericii ce se inalta in mijlocul acestei cetati, dar mai cu seama de frumusetea neobisnuita a picturilor care acopera in intregime fatadele, pastrandu-si peste veacuri prospetimea culorilor.

Manastirea Sucevita incheie capitolul glorios al artei moldovenesti din veacurile XV-XVI si spre deosebire de monumentele care o preced, ea nu mai este opera unui singur ctitor, ci a unei familii de boieri care a dat tarii un mitropolit si doi domnitori: Movilestii.

Incinta Manastirii Sucevita este aproape patrata, cu laturile de 100 x 104 m. Zidurile groase de cca 3 m, construite din piatra bruta cu mortar, au o inaltime de peste 6 m si prezinta la partea superioara guri de tragere care erau accesibile printr-un drum continuu de straja reconstituit azi partial.

Cel mai bine conservata dintre toate ansamblurile picturale ale artei medievale moldovenesti(ramane intacta inclusiv picura din partea de nord a manastirii, ceea ce la alte manastiri nu s-a intamplat), pictura Sucevitei este in acelasi timp si traditionala si novatoare. Cu aspectul ei de uriasa „Carte ilustrata ” sugerat de multitudinea scenelor care acopera aproape in intregime peretii bisericii atat in interior cat si la exterior, precum si de prospetimea paletei cromatice deosebit de variata, aceasta pictura constituie poate comoara cea mai de pret a manastirii.

Legenda „Necunoscutei de la Sucevita” spune ca o femeie de prin partea locului s-a oferit sa ajute la contruirea manastirii, carand cu carul sau tras de bivoli piatra necesara constructiei, si ca a facut aceasta corvoada timp de 30 de ani, fara intrerupere; nu se precizeaza motivul pentru care femeia isi impusese aceasta sarcina atat de aspra,ci doar dorinta de a fi inmormantata in biserica. Aceasta cinstire nu i-a fost acordata, insa, pentru ca amintirea ei si evlavia jertfei sa nu se stearga, i s-a pus pe turnul plopotnitei chipul cioplit in piatra. Ciudata figura cu trasaturi aspre, sumare, ce poate fi vazuta si in zilele noastre deasupra unuia dintre masivele contraforturi, ea este o raritate in arta medievala romaneasca de confesiune ortodoxa si, asemenea legendei mesterului Manole si a manastirii Argesului, ea aminteste ca in credinta populara nici o zidire nu dureaza fara sacrificiu uman.

Monumentul istotric de o deosebita valoare prin arhitectura, fresca si zugraveala se afla inscris pe listele de patrimoniu UNESCO alaturi de celelalte manastiri cu pictura exterioara din Bucovina cu care formeaza un circuit turistic cu renume mondial.

De asemenea in cadrul manastirii exista un atelier artizanal pentru a incondeia oua si a realiza oua cu margele, mult solicitate de vizitatorii straini si de amatorii de frumos.

2. Biserica parohiala numita si Biserica Cimitirului Sucevita

Biseria Parohiala, numita si Biserica Cimitirului Sucevita a fost reconstituita in 1772 din piatra, impreuna cu clopotnita. Arhitectura reprezinta un „tip arhaic pentru acesta vreme”.

3. Monumentul Comemorativ

La intrarea in comuna, dinspre Radauti, la cca 50 m pe partea dreapta, langa sosea, poate fi observat de catre cei interesati „monumentul comemorativ”, inaltat in anul 1883 in urma vizitei arhiducelui Rudolf al Austriei.

Initial au fost doua astfel de monumente, pe o parte si pe cealalta a drumului, si marcau intrarea in satul Voievodeasa dinspre Sucevita si invers. Astazi a ramas doar unul si prezinta in special importanta istorica.

4. Casa Iraclie Porumbescu

Alt obiectiv turistic al comunei Sucevita poate fi Casa Iraclie Porumbescu, scriitor bucovinean(1823-1896), tatal compozitorului Ciprian Porumbescu, casa „romaneasca ” cum putine se mai intalnesc astazi.

5. Crucea de Mormant a Varvarei Golimbiovschi(Porumbescu)

Un lucru mai putin cunoscut de catre turistii care viziteaza comuna Sucevita este Crucea de Mormant a Varvarei Golimbiovschi(Porumbescu), bunica compozitorului Ciprian Porumbescu, care se gaseste in cimitirul satului.

6. Muzee:

1.Muzeul Manastirii Sucevita.

Obiectele de arta medievala – broderii, miniaturi, sculptura din lemn, argintarie – pot fi vazute astazi in cadrul muzeului manastirii, care reprezinta doar o parte din zestrea lasata ctitoriei lor de membrii familiei Movilesti.

O piesa care face faima Sucevitei, desi nu provine din Moldova, este manuscrisul „Sucevita 23 „, un Tetraevanghel decorat cu sute de miniaturi, in vremea voievodului Tarii Romanesti Alexandru II(1568 – 1577), ferecat insa mai tarziu, in 1606, din ordinul lui Ieremia Movila. Avand la baza un model bizantin – Tetraevanghelul tarului bulgar Ivan Alexandru. Din 1356- manuscrisul „Sucevita 23” a inspirat executia unui Tetraevanghel comandat de Ieremia Movila pentru manastirea Sucevita, dar terminat dupa moartea sa, in 1607, asanumitul „Sucevita 24”, care se afla azi la Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti.

2. Muzeul etnografic – al Scolii cu clasele I-VIII „Dimitrie Vatamaniuc” Sucevita

Acest muzeu a luat fiinta de curand, de cca 7-8 ani, prin grija si coordonarea elevilor de catre domnul profesor de istorie si director al scolii d-l Pintilei Jolobai. In cadrul muzeului atat elevii cat si cadrele didactice au adus si au asezat la loc de cinste, in cadrul muzeului, diferite obiecte care arata modul de viata al stramosilor nostri din cadrul acestei comunitati.

3. Alte atractii turistice

I.   Portul popular si obiceiurile comunei Sucevita.

Costumele populare, alcatuite din camasa cu poale cusuta cu flori, itari, brau sau chimir cu margele, bundita cu prim de miel sau dihor, palarie sau caciula la barbati si camasa cu sau fara altita din panza de bumbac sau in, cusute cu flori viu colorate sau cu bumbac de culoare neagra, catrinta, franghie, pieptarul din piele de miel cu prim, broboade de lana sau batic de culoare alba sau rosie la femei.Pe timp de iarna sunt purtate cojoacele albe cu tivitura din blanita de miel la maneci si la poale sau sumane.

Realitatea etnografica si folclorica din comuna Sucevita, incadrata in cea a zonei etnografice Radauti reprezinta un alt punct de atractie pentru turistii din tara si din strainatate.

Sarbatorile satului se perinda odata cu anotimpurile, ritmicitatea lor fixand din pruncie si pana la batranete norme de viata care iau caracterul de permanenta si stabilitate colectivitatii rurale.

Sarbatorile specifice satelor din comuna Sucevita sunt:

–hramul bisericii parohiale, sarbatorit la 7 ianuarie(Sfantul Ioan Botezatorul), se organizeaza balul gospodarilor unde participa intreg satul;

– hramul manastirii Sucevita, sarbatorit la 6 august, se face slujba cu sobor de preoti, unde participa atat credinciosii din comuna Sucevita cat si credinciosi din satele apropiate si multi alti turisti aflati in pelerinaj la manastirile din Bucovina;la aceasta data se intorc in localitate tinerii si familiile plecate a caror parinti traiesc in comuna Sucevita; un obicei cu traditie pe care il practica credinciosii la aceasta mare sarbatoare spre iertarea pacatelor, este cel de a urca Dealul Furcoi, din fata manastirii, cel putin o data sau de trei ori. Acest traseu, manastire – Dealul Furcoi, poate fi parcurs de grupuri de turisti si in alte zile ale anului, atunci cand vremea permite. Ajunsi in varful dealului, turistilor li se ofera o deosebita priveliste. Acolo se afla un izvor numit „Izvorul Pustnicului” a carui apa, se spune, nu se strica niciodata, chiar daca se pastreaza mai mult timp.

–hramul bisericii parohiale Voievodeasa este sarbatorit la 29 iunie „de Sanchetru”;

– la 6 ianuarie, Boboteaza, s-a impamantenit obiceiul de a se sfinti apa langa o cruce din gheata din fata manastirii, in apropierea Paraului Sucevita, loc unde se intalnesc cu „chiralaisa ” credinciosii din biserica satului cu cei din manastire, la o ora fixata dinainte. La aceasta sarbatoare satenii scot din lazile de zestre mandrele straie de sarbatoare pe care le imbraca cu deosebita mandrie.

– un alt obicei care se mai pastreaza este acela al sarbatorilor de iarna cand copiii vin cu colinda de Craciun, cu uratul,semanatul si sorcova de Anul Nou. Tot acum tinerii flacai formeaza trupa de Irozi la Craciun si Banda lui Jian de Anul Nou si umbla in sat la fetele de maritat unde canta si joaca pana dimineata.

-la sarbatoarea Invierii sau a Pastelui tot satul participa la obiceiul de sfintire a „blidului ” cu pasca si oua rosii. Atat la sarbatorile de iarna cat si la cele de Pasti participa an de an tot mai multi turisti atat romani cat si straini.

II. Mestesugurile si artizanatul

Dintre mestesugurile populare care se mai practica inca amintim:

– incondeierea oualelor – arta populara cu o deosebita valoare artistica prin continutul tematic al motivelor, prin compozitiile decorative si colorit;

– cusutul camasilor populare;

-tesutul la razboiul de tesut(paretare, cergi, toale);

– sculptatul in lemn(rame draperii);

– sculptatul in piatra;

-impletitul nuielelor;

-pictura pe sticla si lemn(in cadrul atelierului manastirii) etc.

III. Peisajul – cadrul natural al comunei

Cu toate ca in Sucevita domina fondul turistic cultural-istoric, putem spune ca aceasta zona se remarca si prin calitatea peisajului natural(munti cu aspect de maguri, impaduriti,ce apartin Obcinei Mari) cat si a aerului si a apei.

Pe langa acestea, zona Sucevitei constituie un punct de atractie si datorita fondului turistic biogeografic si zoogeografic. Pentru toti turistii, padurea constituie un factor de destindere, de recreere si un prilej de practicare a vanatorii si pescuitului, in special pentru turistii straini.

IV. Bucataria suceviteana (bucovineana)si turismul gastronomic

Mancarurile traditionale ce se servesc la pensiunile din Sucevita sunt: bors cu ciuperci, mamaliguta cu sarmale, mamaliga cu tochitura, ciulama de ciuperci cu mamaliguta, mamaliguta cu lapte dulce sau acru, tocinei cu smantana, mamaliguta cu branza cu smantana, ochiuri in smantana, papanasi cu branza, miere de albine, clatite cu dulceata din fructe de padure,chirosti cu branza etc. Dintre bauturile de casa amintim: afinata, zmeurata, visinata, tuica de prune, tuica de sfecla sau sfecleanca, ciresata, vin de coacaze sau zmeura etc. Toate acestea incadrate intr-un peisaj de basm dau satului Sucevita un „aer” de localitate turistica.

3. Oferta ospitalitatii in localitatea Sucevita

Sucevita dispune la ora actuala de peste 600 locuri de cazare in peste 40 de unitati clasificate de la 2 stele sau 2 margarete la 4 stele.

In comuna Sucevita sunt mai multe asociatii de turism infiintate recent sau mai demult. Prima asociatie a fost infiintata de catre Cazac Trandafir si se numeste Asociatia Reteaua Verde Bucovina -Moldova de tip OVR, care are punct de informare la cca 500 m aval de Manastirea Sucevita.Din acesta asociatie fac parte urmatoarele pensiuni:

Cea mai noua asociatie este Asociatia pentru Turism si Dezvoltare Economica Locala ” Sucevita” din care fac parte aproape toate unitatile de cazare si agrement din comuna.

      4. Asociatia pentru Turism si Dezvoltare Economica Locala „Sucevita

Asociatia pentru Turism si Dezvoltare Economica Locala „Sucevita” a luat fiinta in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la Asociatii si Fundatii, cu Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice si juridice in calitate de fondatori in urma adunarii desfasurate la data de 19.01.2006. Asociatia pentru Turism si Dezvoltare Economica Locala „Sucevita” este persoana juridica de drept privat, independenta, nonguvernamentala si apolitica si are sediul in comuna Sucevita nr. 306, judetul Suceava.

Scopul asociatiei este promovarea si dezvoltarea unui turism de calitate, traditional si modern in acelasi timp precum si dezvoltarea economica sociala si ameliorarea starii materiale a populatiei din zona, prin mobilizarea fortelor si initiativelor persoanelor fizice si juridice, prin incurajarea si favorizarea initiativei membrilor comunitatii in directia initierii unor proiecte de dezvoltare, folosind resurse din zona noastra, atat in interes comunitar cat si individual, dezvoltarea unor proiecte culturale si umanitare.

Obiectivele Asociatiei sunt urmatoarele:

• elaborarea unor strategii privind promovarea si dezvoltarea turismului in Sucevita;

• atragerea de programe care sa sporeasca accesibilitatea turismului in Sucevita;

• editarea de materiale promotionale;

• infiintarea unui centru de informare turistica in comuna Sucevita;

• promovarea cooperarii cu administratia locala si centrala;

• atragerea de programe si finantari in vederea cresterii calitatii turismului sucevitean;

• elaborarea unei baze de date turistice cu toate spatiile de cazare, modalitatile de agrement si dezvoltarea mestesugurilor in zona;

• editeaza, multiplica si difuzeaza materiale informative despre asociatie(pliante, site);

• imbunatatirea calitatii resurselor umane, organizarea unor cursuri de instruire, calificare si perfectionare a personalului din turism;

• organizarea de schimburi de experienta, mese rotunde, seminarii, conferinte etc.;

• participarea la targurile de turism interne si internationale;

• promovarea schimbului de date, informatii, materiale publicitare, cooperarea cu asociatii similare din tara si strainatate;

• crearea unor parteneriate cu asociatii din tara si strainatate care promoveaza aceleasi scopuri;

• promovarea cooperarii si a unei comunicari eficiente cu institutiile guvernamentale si nonguvernamentale;

• realizarea unor activitati economice pentru atingerea scopului, veniturile obtinute de asociatie din aceste activitati sa foloseasca obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei, daca nu se reinvestesc in aceleasi activitati economice;

• realizarea unui program unitar pentru punerea in valoare a traditiilor obiceiurilor, datinilor precum si valorificarea produselor si obiectelor artizanale si mestesugaresti prin agroturism;

• acordarea unor burse de studii in tara si strainatate.

Unele dintre aceste obiective au fost duse la indeplinire. Dintre acestea amintim:

-realizarea unui pliant publicitar;

-un site www.sucevitaverde.ro;

– un ansamblu artistic de dansuri populare de adulti;

-un ansamblu de dansuri si cantece populare de copii numit „Cetina”;

– s-a participat la mai multe targuri de turism;

– s-a organizat a doua editie a balului „Balul Pensiunilor„;

– s-a participat activ la Programul „Sucevita 400 sub sceptrul Movilestilor„(program ce s-a derulat in trei perioade: 1-2 mai 2006 „400 ani – Ieremia Movila„, 29-30 iunie 2006 – „Ieremia Movila si Sucevita” si 18-19 august(26-27 august)2006 – „Festivalul Fructelor de padure”);