Obiceiuri de iarnă din Maramureș
În Maramureș, de Crăciun lumina nu se stinge și nici o casă nu rămâne necolindată. Sărbătoarea e plină de obiceiuri frumoase, încărcate de semnificații pe care oamenii din toate părțile vin să le admire, pentru a se bucura de un crăciun pur românesc.
Maramureșul mai păstrează încă vii multe dintre tradițiile și obiceiurile care se practică de sărbătorile de iarnă. Pe lângă celebrul obicei al colindatului, umblatul cu Viflaimul sau cu steaua, în unele zone ale județului rămân încă tradiții nealterate.
Maramureșul înglobează toată viața rurală, neschimbată obiceiurile țăranului român și modul lor de viață. Orice trecător, musafir sau turist, ce poposește prin zonă, are oportunitatea de a face un pas înapoi în timp și de a fi martorul unei vieți simple, trudite în natura acestui meleag.
24-25 decembrie – Obiceiuri de Crăciun: Hristos se naste si Maramuresul e in sarbatoare. Dupa Slujba de Litie, morosenii pleaca de la biserica si colinda pe la case toata noaptea, imprastiind prin colinde, vestea Nasterii Mantuitorului. Satele sunt animate de cete de colindatori, pana a doua zi dimineata. Truda le e rasplatita cu nuci si mere, cozonaci calzi si carnati, cu vin si horinca.
31 decembrie – Ajunul Anului Nou – Noaptea dintre ani e sarbatorita cum se cuvine in Maramures, cu chefuri, colinde, mancaruri traditionale, horinca si voie buna.
În noaptea dintre ani, satele răsună de glasul urlătorilor iar gospodăriile maramureșene se transformă în tărămuri ale credinței populare.
Credinte:
In Maramures se crede ca nu e bine sa muncesti decat pe langa casa in ajunul Craciunului, ca nu e bine sa ceri sau sa dai imprumut si ca rufele spalate in ajun aduc boli asupra familiei.
In Maramures se crede ca nu e bine sa muncesti decat pe langa casa in ajunul Craciunului, ca nu e bine sa ceri sau sa dai imprumut si ca rufele spalate in ajun aduc boli asupra familiei.
Se mai crede ca acela care plange in ajunul Craciunului va plange tot anul care urmeaza.
Daca animalele se culca pe partea stanga, e semn ca iarna va fi lunga si geroasa.
Baietii nu mananca bucate unsuroase, pentru ca nu cumva sotiile sa le fie urate.
Se posteste in Ajunul Craciunului pentru Maica Domnului, pentru ca in ziua aceea Maica Domnului s-a muncit si-a fost suparata; i-a fost greu, n-a mancat nimic.
Se mai posteste in Ajun pentru paine, ca sa rodeasca.
O interdictie au si dracii in seara de Craciun: de frica copiilor care umbla cu colinda, stau ascunsi. Ca sa se inmulteasca vitele, li se da din toate mancarurile din Ajun seara, precum si o bucatica de aluat dospit.
Apa cu care se spala vasele in a treia zi de Craciun se da vitelor s-o bea si, ca sa se inmulteasca, o parte din apa este aruncata peste vite.
E bine ca in cele trei zile de dupa Craciun sa se stranga apa in care se spala vasele, apa care se fierbe intr-un vas mare si se lasa sa âse asezeâ (daca nu-i limpede, se scurge si se pune sa mai fiarba). Dupa ce apa e limpede ca lacrima, se pastreaza pana la primavara, cand se scot albinele. Cu apa aceea se inconjoara stupii si se stropesc, anume ca sa nu-i poata nimeni deochea.
0268.420.905
0722.910.422 
0741.657.495
