Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia

Muzeul Național al Unirii de la Alba Iulia

Dacă Alba Iulia înseamnă istorie, iar istoria înseamnă locuri și momente neapărat trebuie să ajungi la Muzeul Unirii și Sala Unirii. Astfel vis-a-vis, ca două fortărețe, ele sunt sunt spațiile în care istoria s-a scris la propriu. Simboluri ale orașului, cele două sunt obligatorii în agenda oricărei călătorii prin cetate.

Muzeul Național al Unirii este găzduit de două clădiri cu valoare de monument istoric: Clădirea Babilon și Sala Unirii, situate în față. Muzeul propriu-zis, cu expozițiile permanente funcționează în clădirea Babilon. Sala Unirii, un monument în sine, este locul în care s-a semnat Actul Unirii Tranislvaniei cu România, aceasta găzduind o expoziție etnografică și mai multe documente legate de Unirea de la 1918.

Edificiul Babilon, încă de la intrare, clădirea muzeului te uimeşte prin grandoarea şi eleganţa sa. Este una din marile opere ale arhitecturii romantice, construită între 1851 – 1853, remarcându-se mai ales prin plastica rafinată a faţadelor. Edificiul este un important monument de arhitectură romantică, având forma literei ”U” cu o latură principală de 100 m lungime, două laturi laterale mai mici și o curte interioară, fiind decorat cu motive și elemente arhitectonice specifice stilului. Zidurile despărțitoare din cadrul clădirii ”Babilon” au o grosime impresionantă, cuprinsă între 2-4 m, care răspundea necesităților de apărare la momentul construcției clădirii. Edificiul numără peste 100 de încăperi, are trei nivele, două etaje şi un parter, purtând numele de Clădirea Babilon (la origine, a avut destinația de locuință pentru o parte a personalului din Garnizona Alba Iulia. Oficial aceasta s-a numit Pavilionul Ofițerilor, avea destinaţie militară și se numea așa pentru că în clădire erau încartiruiți ofițeri din armata austro-ungară, care vorbeau felurite limbi – poloneză, bielorusă, croată, italiană, română, maghiară, de aici și denumirea neoficială de Clădirea Babilon.). Aici, muzeul funcţionează numai din 1968.

Instituția muzeului a fost inaugurată în 1888, însă a funcționat în alte clădiri din oraș, până în anul 1968, caâd a fost renovată clădirea ”Babilon” pentru a găzdui Muzeul Național al Unirii din prezent. Ca instituţie muzealaă, s-a deschis în 1888, trecând prin diverse trepte de evoluţie, unele favorabile, altele nefaste. De la primele zvâcniri ale „Societăţii de istorie, arheologie şi ştiinţe naturale din judeţul Alba”, la activitatea remarcabilă a custodelui Adalbert Cserni şi de la perioada înfloritoare sub conducerea lui Ion Berciu, la declinul generat de intervenţia politicului, după 1948 – muzeul a schimbat sedii şi politici culturale.

Muzeul adăpostește o valoroasă colecție arheologică preistorică, dacică, romană și medievală, precum și colecții de etnografie și artă populară, numismatică și o bibilotecă cu peste 75 000 volume. Este unul din cele mai vestite muzee din ţară, ca patrimoniu şi prestigiu ştiinţific. Itinerariul începe cu epoca paleolitică, parcurge timpurile străvechi până la era dacică, stăruieşte asupra vremurilor romane, apoi străbate Evul Mediu, răscoala lui Horea, Războiul de Independenţă şi acoperă Marea Unire de la 1918, precum şi războaiele mondiale.

Printre exponate și expoziții enumerăm costume militare şi populare, petiţii vechi, fotografii de arhivă, arme, tablouri, iconostase şi sculpturi se află cu miile pe culoarele muzeului, în expoziţiile permanente şi evenimente lunare – expoziţii, simpozioane, toate acestea împrospătând viaţa muzeului într-un ritm alert.

Sala Unirii

Sala Unirii a fost construită între anii 1898-1900, cu destinația de cazinou militar.

Aici, la 1 Decembrie 1918, a avut loc ședința Marii Adunării Naționale care a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, ocazie cu care a fost semnat Actul Unirii tuturor Românilor.

După acest moment istoric, clădirea a fost modificată din punct de vedere arhitectural în mai multe etape, fiind amplificată prin adăugarea unor spații și decoruri, și a unei bolți semiccirculare, susținută de pilaștri și ornată cu coloane și benzi decorative de inspirație vegetală.

În anii 1993-1994, au fost refăcute picturile realizate anterior, au fost aduse și expuse busturile regelui Ferdinand și al reginei Maria și au fost refăcute plăcile în marmură de pe peretele vestic al sălii, care conțin texetele Rezoluției Unirii și Legii pentru Unirea Trasilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România, votată de Parlamentul Țării la 29 decembrie 1919.

În Sala Principală vei găsi tot ceea ce ţine de Unire, de la steaguri purtate de delegaţiile sosite la Alba Iulia, biroul avocatului orădean Aurel Lazăr, la care a fost redactată proclamaţia de autodeterminare a românilor transilvăneni (datată 12 octombrie 1918), până la o serie de documente emise cu prilejul marelui eveniment. Şi, tot aici (dar în alte încăperi ale clădirii), există o expoziţie permanentă de etnografie, care fost inaugurată în 1999. Expoziţia de la Muzeul Unirii este deschisă de aproape 50 de ani, de când imobilul Cazinoului Militar, construit între 1898 – 1900, a trecut în administrarea Muzeului Unirii, aflat peste drum.

În Sala Unirii au pășit toți regii României Mari și toți președinții României.

Însă, fie că mergi să admiri războaiele de ţesut şi catrinţele, fie că vrei să vezi steagurile de la Unire, nu uita să laşi o amintire în Cartea de Oaspeţi, aflată la ieşire. Sutele de pagini, încărcate de slove atente vorbesc despre succesul turistic al monumentului.

Program de vizitare

marți – duminică:

10:00 – 17:00(ora 16:30 ultimul vizitator)

Program de vară

marţi – duminică:

10:00 – 19:00 (ora 18:30ultimul vizitator)

Tarife

7 lei– adulţi

3,5 lei– elevi, studenţi, pensionari

24 lei– ghidaj Muzeu şi Sala Unirii

100 lei– ghidaj cetate

www.mnuai.ro