Muzeul memorial Octavian Goga din Ciucea

Muzeul memorial “Octavian Goga” din Ciucea este amplasat pe malul Crişului Repede, într-un cadru natural deosebit, la circa 80 km de Cluj-Napoca, deţinând 9 clădiri ridicate pe un domeniu cu o suprafaţă de 4 hectare. Principalul obiectiv este castelul în stil negotic, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, cumpărat de Octavian Goga, în anul 1919 de la văduva poetului maghiar Ady Endre. Aici a fost ridicat, după planurile arhiectului George Matei Cantacuzino, mausoleul lui Octavian şi a Veturiei Goga. Domeniul adăposteşte, de asemenea, o mănăstire de maici. In anul 1966, domeniul a fost donat de către Veturia Goga statului român, în acelaşi an devine muzeu memorial.

Domeniul de la Ciucea a fost cumpărat de către Octavian Goga în anul 1920 de la Boncza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Odată cu încheierea actului de vânzare-cumpărare, Octavian Goga a devenit proprietarul complexului de la Ciucea, care cuprindea, în acel moment, un conac, castelul de astăzi cu dimesiuni mai reduse şi cu un alt aspect arhitectonic, şi corpurile de clădire anexe. Acestea din urmă au fost de-a lungul timpului doar reparate, păstrându-li-se atât arhitectura, cât şi funcţionalitatea.

Între anii 1921 şi 1926, Octavian Goga, a modificat esenţial castelul. L-a amplificat, l-a etajat, i-a schimbat aspectul arhitectonic prin adăugarea de elemente decorative în stil brâncovenesc, cu verande şi vedere înspre râul Criş. În acceaşi perioadă întreaga incintă a fost înconjurată cu un gard din piatră zidită, a fost construită casa de pe stâncă şi au fost reparate celelalte clădiri (Casa Alba, Casa Ady Endre şi clădirea “Mănăstire”). În anul 1923, familia Goga şi-a stabilit reşedinţa în castelul din Ciucea.

La 7 mai 1938, Octavian Goga a încetat din viaţă la Ciucea, în urma unui atac cerebral suferit cu trei zile înainte, în parcul castelului. În 1939, în memoria poetului, Veturia Goga a adus la Ciucea un monument de arhitectură românească, biserica de lemn din localitatea Gălpâia judetul Sălaj, şi a înfiinţat aici o mănăstire de maici, care a funcţionat până în anul 1947. Între anii 1938-1958, prin strădaniile Veturiei Goga, a fost realizat “Mausolelul”, monument funerar ridicat după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino, cu decoraţiuni proiectate de artista plastică Nora Steriade.

Muzeul memorial “Octavian Goga” s-a constiuit în anul 1967, ca urmare a donaţiei făcute statului român de către Veturia Goga, văduva poetului. Muzeul este proprietatea Consilului Judetean Cluj, care subvenţionează şi coordonează activitatea instituţiei.

În anul 1994 si-a reluat activitatea, în incinta complexului, şi mănăstirea de maici ctitorită de Veturia Goga.

Muzeul Memorial “Octavian Goga” deţine un patrimoniu imobil format dintr-un teren de 4 ha pe care sunt amplasate 9 clădiri. Patrimoniul mobil a instituţiei cuprinde 14 310 piese organizate pe colecţii, expuse sau depozitate în sălile complexului muzeal. Muzeul memorial “Octavian Goga” îşi desfăşoară activitatea urmărind conservarea, restaurarea, cercetarea şi valorificarea patrimoniului muzeal.

Cu începere din anul 2006 a fost elaborat un proiect de restaurare a clădirilor şi a parcului complexului muzeal, proiect aflat în plină desfăşurare. Valoroasa colecţiei culturală lăsată posterităţii de poetul naţional Octavian Goga este organizată pe domenii: artă plastică, artă decorativă, etnografie, fond de carte şi periodice, fond arhivistic şi arheologic. Publicului vizitator îi sunt prezentate aceste valori prin intermediul expozitiilor permanenete organizate în patru dintre cele nouă clădiri ale complexului muzeal şi prin expoziţiile temporare organizate în incinta muzeului sau în alte muzee din judeţ.

Muzeul memorial “Octavian Goga” este vizitat, anual de cca. 15 000 vizitatori. Majoritatea sunt grupuri organizate, cu preponderenţă grupuri de elevi insotiţi de cadre didactice de la şcoli din toată ţara. O altă categorie de public vizitator îl constituie cel întâlnit cu ocazia acţiunilor culturale de nivel judeţean sau naţional, un public de elită, alcătuit din personalităţi din domeniile culturii şi literaturii. Tradiţional şi constant, muzeul este vizitat de cetăţeni străini, în special de etnie maghiară, interesaţi şi de poetul maghiar Ady Endre care a locuit 2 ani la Ciucea (1915-1917), de delegaţii româneşti şi străine însoţite de oficialităţile judeţene şi personalităţi ale culturii clujene.

Expoziţia permanentă

Muzeul evocă viaţa şi activitatea marelui poet prin intermediul unor documente, cărţi şi fotografii, dar, mai ales, prin expunerea unui mare număr de obiecte care i-au aparţinut. Piesele fac parte din colecţia Goga. Ele s-au aflat la Ciucea sau au fost aduse aici de Veturia după moartea soţului ei, de la celelalte reşedinţe ale famililei.

Încăperea centrală a parterului Castelului de la Ciucea este Salonul de primire, locul unde poetul se întâlnea cu oaspeţii săi de seamă. Cele mai interesante piese de mobilier sut: un scrin german din sec. al XVIII-lea, o ladă florentină lucrată de meşteri transilvăneni în sec al XVI-lea, două jilţuri cu piele de Cordoba din sec al XVII-lea, fotoliu şi sofale stil Bidermazer. Pe peretele din stânga intrării, sunt expuse trei tablouri aparţinând Şcolii Veneţiene de pictură, perioada Renaşterii târzii. În faţa lor, pe peretele din dreapta , deasupra unui şemineu din marmură de Ruşchiţa, poate fi admirat un foarte frumos şi expresiv tablou al Veturiei Goga, realizat în 1924 de Camil Ressu. Şemineul are cahelele concepute de artista plastică Nora Steriade, cea care a realizat şi decoraţia mausoleului. Deasupra mesei cu vitrină din centrul salonului, cu scrisori primite de poet de la personalităţi politice şi culturale ale epocii, se află un candelabru din cristal de Murano.Tavanul, uşile şi scara interioară care conduce la încăperile de la etaj sunt din stejar masiv, ca de altfel întreaga lemnărie a parterului.

Sufrageria, singura încăpere din muzeu care şi-a păstrat tapetul original, adăposteşte o interesantă colecţie de artă decorativă, cuprinzând ceramică şi porţelan englezesc, german, austriac, chinezesc şi japonez. Între piesele de mobilier cele mai valoroase, aminitm masa de furnir de lemn de paltin cu opt scaune cu piele de Cordoba, precum şi sofaua pe care Goga a stat de vorbă cu diplomatul Nicolae Titulescu.

Dintre piesele de mobilier ale Salonului Galben reţin atenţia masa cu patru scaune stil Bidermazer, aflată în mijlocul încăperii, cât şi dulapul de corespondenţă cu intarsie din sec. al XIX-lea. În masa cu vitrină sunt expuse bijuterii din diferite epoci istorice. Tablourile şi sculpturle din Salonul galben aparţin şcolii moderne româneşti şi sunt semnate de Nicolae Dărăscu, Elena Popeea şi Corneliu Medrea.

Sala fostei biblioteci de periodice este, în prezent, un punct documentar al muzeului, cu fotografii ale poetului în diferite ipostaze, imagini de familie, caricaturi, volume cu dedicaţie primite de poet.

Din sufrageria de la parter, o superbă scară conduce la încăperea centrală a etajului, Salonul de muzică. Piesa cea mai interesantă a camerei este pianul Beckstein al Veturiei Goga, la care au cântat George Enescu şi Dinu Lipatti, atunci când au fost oaspeţii poetului la Ciucea. Tot aici se află una din cele mai cunoscute lucrări de artă decorativă din muzeu, o tapiserie lyoneză din sec al XVIII-lea cu scenă de vânătoare. În salonul de muzică se află şi câteva picturi, semnate de mari maeştri ai artei româneşti: Nicolae Grigorescu-Dragoş şi zimbrul, Ştefan Luchian-Cap de fetiţă, Nicolae Tonitza-Scena de pe front, Th. Pallady-Femeie în oglindă, alte lucrări de Aurel Popp, Ştefan Dumitrescu, ca şi o sculptură în gips patinant a Miliţei Petraşcu, reprezentându-l pe poet. Piesa de mobilier cea mai interesantă este scrinul în furnir de lemn de trandafir, primit de Avram Iancu de Ecaterina Varga. În vecinătatea sobei de ceramică germană se află o vitrină cu piese de bronz descoperite în lava de la Pompei (opaţie, vase de mirodenii etc), dăruite lui Octavian Goga de guvernul italian.

În camera de lucru a poetului se află biroul său de scris, stil Bidermayer, mapa de lucru, jilţul în care obişnuia să se odihnească, toate lucrate în piele de Cordoba, precum şi un dulap-secretair. Sunt expuse picturi de Iosif Iser, Rodica Maniu, Hans Eder. Ambianţa este completată de o frumoasă sobă de ceramică germană, ca şi de o originală pendulă cu intarsie din sec. al XIX-lea.

La etaj se află şi dormitrul familiei Goga. În patul din dreapta intrării au trecute la cele veşnice Octavian Goga, în 1938 şi Veturia Goga, în 1979. Deasupra patului, portretele celor doi, semnate de pictorul clujean Nagy Istvan, veghează aminitrea soţilor Goga.

20.10.2012, ora 18:15