Liviu Rebreanu, creatorul romanului realist modern, s-a născut în noaptea de 27 noiembrie 1885 în localitatea Tîrlişua din nord-vestul judeţului Bistriţa-Năsăud. În aceea noapte, Pământul s-a întâlnit cu resturile cometei Bialla (informaţie confirmată de astronomii vremii), pe cerul localităţii natale a scriitorului, fiind vizibilă o frumoasă ploaie de stele, după cum mărturiseşte Rebreanu însuşi: ,,Îmi spunea tata că stătea pe prispă şi ploua cu stele cu adevărat, aşa cum plouă cu apă” (Jurnal I, pag.476). La câteva luni de la naşterea primului copil, familia Rebreanu poposeşte la Maieru unde scriitorul îşi petrece copilăria şi revine de mai multe ori pe parcursul vieţii, iar apoi, se stabileşte la Prislop, unde Rebreanu trăieşte (cu excepţia anilor de şcoală) până la plecarea în România.
Deşi drumurile lui Rebreanu nu s-au oprit în judeţul Bistriţa-Năsăud, viaţa purtându-l în multe colţuri ale ţării sau peste graniţele acesteia, el a revenit de multe ori pe meleagurile natale, iar în prezent, în judeţul nostru se află cea mai mare concentrare de resurse turistice asociate numelui acestuia; este vorba de Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, Muzeul „Cuibul Visurilor”, plăcile comemorative, busturile scriitorului şi manifestările omagiale. Constituind piesa de rezistenţă a moştenirii ,,Liviu Rebreanu”, Muzeul Memorial a fost inaugurat la 2 iunie 1957, în prezenţa unor membri ai familiei Rebreanu şi a unora dintre prototipurile romanului Ion, în viaţa la acea dată. De la inaugurare, fostul sat Prislop, unde se află muzeul, azi cartier al oraşului Năsăud, a primit numele scriitorului.
Muzeul cuprinde două clădiri: casa părintească reconstruită de meşteri dulgheri din localitate, pe baza câtorva fotografii şi a urmelor vechii fundaţii şi o clădire adiacentă cu etaj, mai modernă, construită cu un an înaintea centenarului şi amenajată pentru vizitare. Existenţa acestei clădiri adiacente atribuie Muzeului Memorial „Liviu Rebreanu” caracterul de unicat în muzeistica memorială naţională, conform muzeografului Mihai Martin.
Casa părintească are trei camere, două accesibile publicului, a treia cu restricţii de intrare, poate fi admirată de pe pragul uşii. În prima cameră sunt expuse documente şi fotografii sugestive biografiei scriitorului, cea de a doua cameră îşi axează partea documentară pe motive de geneză ale celor trei capodopere: „Ion”, „Pădurea Spânzuraţilor”, „Răscoala”, iar cea de-a treia sală cu restricţii de intrare, este reconstituirea unei camere părinteşti, cu mobilier şi alte obiecte originale, donate de fiica scriitorului (Florica Puia Rebreanu) şi de cele trei surori, respectiv fratele lui Rebreanu, prezenţi cu toţii la inaugurarea muzeului.
Clădirea adiacentă căsuţei părinteşti cuprinde, la parter, un amfiteatru cu 70 de locuri, botezat de muzeograful Mihai Martin „Amfiteatrul George Coşbuc”, poetul fiind coleg de clasă şi bancă cu tatăl scriitorului, învăţătorul Vasile Rebreanu. La etajul clădirii sunt etalate în vitrine ediţii din creaţia rebreniană, inclusiv o parte a operei sale intrată în universalitate fiind prezente peste 60 traduceri, ultimele noutăti sunt „Ion” şi „Răscoala” în chineză, „Ion” în arabă, „Ion”, „Răscoala” şi „Pădurea Spânzuraţilor” în niponă.
Muzeul „Cuibul visurilor” se află în localitatea Maieru, în care Liviu Rebreanu mărturiseşte că şi-a petrecut cele mai fericite zile din viaţa sa. A luat fiinţă la 27 noiembrie 1957 când din iniţiativa profesorului Sever Ursa s-a inaugurat o expoziţie memorială, cu ocazia celei de-a 78 aniversare a naşterii scriitorului. Expoziţia a fost îmbogăţită mereu şi mutată de mai multe ori până în anul 1972 când se construieşte parterul actualei clădiri a muzeului, clădire care este definitivată în anul centenarului, prin adăugarea etajului. Muzeul este ridicat chiar pe pământul primit de către Liviu Rebreanu de la primăria Maieru în anul 1927, când el devine primul cetăţean de onoare al satului. Profilul muzeului este mixt: istoric-etnografic-memorial, el îmbinând exponate privitoare la viaţa şi opera lui Rebreanu cu cele care ilustrează istoria şi etnografia celui mai mare sat de pe valea Someşului Mare.
Clădirea muzeului are 9 încăperi, fiecare cu o anumită tematică şi denumire. Se remarcă o bibliotecă documentară cuprinzând peste 6000 de volume, reviste şi documente, un amfiteatru multifuncţional cu 120 de locuri, precum şi sala numită: „Liviu Rebreanu – creatorul”. Acesta din urmă cuprinde peste 500 de obiecte personale ale scriitorului donate de fraţii şi fiica acestuia în anul centenarului (1985).
În judeţul Bistriţa –Năsăud există mai multe plăci comemorative ,,Liviu Rebreanu”, cea mai importantă dintre acestea afându-se la Tîrlişua, pe locul casei unde a văzut lumina zilei cel mai mare scriitor care a trăit pe meleagurile judeţului Bistriţa-Năsăud.
În judeţul Bistriţa-Năsăud există şapte busturi ale scriitorului „Liviu Rebreanu” dintre care cinci în cadrul muzeelor şi a şcolilor care poartă numele de „Liviu Rebreanu”, celelalte două fiind amplasate în Piaţa Unirii din Bistriţa şi în parcul din centrul localităţii Tîrlişua.
Numele creatorului romanului realist modern se confundă în judeţ şi cu numele a trei instituţii de învăţământ: prestigiosul Colegiu Naţional „Liviu Rebreanu”, adăpostit într-o clădire impresionantă, cea mai reprezentativă de la începutul sec. al XX-lea (1911), Grup Şcolar ,,Liviu Rebreanu” Maieru (a doua şcoală ca vechime din mediul rural românesc, conform muzeografului Sever Ursa) şi Şcoala Generală ,,Liviu Rebreanu” din Beclean.
Moştenirea Liviu Rebreanu este întregită de manifestările omagiale, respective Centenarul ,,Liviu Rebreanu” sărbătorit în anul 1985 şi Saloanele ,,Liviu Rebreanu” desfăşurate anual în preajma datei de naştere a scriitorului, dar şi de opera creatorului romanului realist modern care prezintă numeroase valenţe turistice.
În primul rând, o parte a operei lui Liviu Rebreanu a fost scrisă pe meleagurile judeţului Bistriţa-Năsăud. Mai mult, scriitorul plasează acţiunea romanului „Ion”, prima sa capodoperă, în satul Prislop, azi cartierul năsăudean Liviu Rebreanu, care apare în roman sub numele de Pripas. Întregul roman nu este altceva decât o oglindire fidelă a resurselor turistice de natură etnografică (tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri, port, jocuri şi cântece populare etc.) specifice Ţării Năsăudului. În cele 420 de pagini, Rebreanu descrie obiceiuri legate de agricultură, cele specifice sărbătorilor de peste an sau evenimentelor familiale ori individuale (naşterea, botezul, nunta, înmormântarea).
De asemenea, romanele lui Liviu Rebreanu au fost sursa de inspiraţie pentru unii dintre cei mai mari regizori români, ecranizările operelor sale putând fi vizionate, la cerere, în amfiteatrele muzeelor de la Năsăud şi Maieru.
0268.420.905
0722.910.422 
0741.657.495
