Lacul de acumulare Colibiţa

   Lacul Colibiţa este cel mai mare lac şi mai reprezentativ lac, de origine antropică, din judeţul  Bistriţa-Năsăud. Acest lac a luat naştere în anul 1982, când s-a barat cursul Bistriţei Ardelene, într-o zonă de chei, la contactul dintre Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului. Suprafaţa lacului este de 300 ha, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 113 km², cu un volum total de 100 mil. m³. Deşi realizat cu scopul de alimentare cu apă a localităţilor din aval şi producerea de energie electrică, lacul Colibiţa, a devenit încă de la formare, una dintre principalele resurse turistice ale judeţului, malurile sale fiind împânzite de numeroase cabane şi case de vacanţă.
Funcţiile lacului de acumulare ale lacului Colibiţa sunt următoarele: alimentarea cu apă a localităţilor din aval (0,216 mc/s, debit mediu total), a industriei (0,208 mc/S), irigaţii pe o suprafaţă de 5 ha (0,011 mc/s),  producearea energiei electrice (hidrocentrală de 21 MW putere instalată), regularizarea debitului apelor râului Bistriţa (atenuarea viiturilor); secundar, lacul este folosit şi pentru agrement şi practicarea sporturilor nautice, în conformitate cu prevederile legale legale, în condiţiile impuse de Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud.
Pe terenurile din zona de protecţie a lacului sunt interzise: amplasarea de construcţii de orice fel, amplasarea unor folosinţe poluante, practicarea pisciculturii în regim de furajare a peştilor, utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, spălarea vehiculelor şi autovehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice,  amplasarea de tabere turistice sub cota de 800 md M (sub perimetrul bornat); de asemenea, se interzice utilizarea lacului pentru sporturi nautice cu ambarcaţiuni cu motor. Eventualele tabere de canotaj se organizează cu respectarea legislaţiei în viguare. In ceea ce priveşte înnotul şi canotajul, acestea sunt interzise la o distanţă mai mică de 500 m de baraj. Pescuitul sportiv poate fi practicat cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Barajul este construit din anrocamente, respectiv andezite, rezistente la rupere prin compresiune, pe o fundaţie de roci vulcanice, iar cuveta lacului este situată aproape în întregime, pe formaţiuni sedimentare (marne cenuşii compacte). 
 Există, de mai mulţi ani, zvonul că barajul de la Colibiţa ar fi fisurat, că acesta nu ar mai putea susţine greutatea şi presiunea apei din lac şi că ar exista pericolul unui detastru hidrologic (ruperea barajului şi inundarea Văii Bârgăului). Conform, atât specialiştilor de la S.G.A. Bistriţa-Năsăud, cât şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud, aceste zvonuri nu se confirmă, barajul de la Colibiţa fiind în stare de normalitate şi permanent monitorizat, sub acest aspect, deci nu există niciun pericol de rupere a acestuia.
Centrala hidroelectrică eset amplasată pe malul stâng al Bistriţei, la 6,5 km aval de baraj. Aceasta are o turbină tip FRANCIS, cu o putere instalată de 12 MW, un debit mediu anual uzinat de 3,70 m3/s, ea producând 47,56 GW/oră/an.
Monitorizarea calitativă a apei lacului Colibiţa se face de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Române, Filiala Bistriţa-Năsăud, prin observaţii vizuale şi prin măsurători ai unor parametrii ai apei lacului. Colectarea şi înregistrarea datelor se face de 4 ori pe an, conform unui program prestabilit. Secţiunile de recoltare se află la coada lacului, la mijloc şi la baraj, la 0, 5, şi 10 metri. Se urmăresc 3 categorii de parametrii: fizico-chimici, biologici şi bacteriologici. După culegerea datelor se înregistrează buletine de încercare, care se transmit la Sistemul de Gestionare a Apelor Bistriţa –Năsăud şi la Direcţia Apelor Someş-Tisa Cluj. Analizele efectuate în anul 2010, au încadrat apa lacului în clasa I de calitate, parametrii urmăriţi prezentând valori sub limitele de atenţie.

Cristina Rusu