Comuna Săcuieu – Cluj – un colțișor de rai la poalele Vlădesei

Comuna Săcuieu – Cluj – un colțișor de rai la poalele Vlădesei

Cine suntem?

Centrul de Informare Turistică SĂCUIEU reprezintă materializarea unui proiect foarte important pentru comuna de la poalele masivului Vlădeasa din Apuseni, finanțat din fonduri europene acordate prin FEARD (Fondul European Agricol de Dezvoltare
Rurală), Măsura 3.1.3 – Încurajarea activitățiilor turistice, având ca obiectiv general dezvoltarea activitățiilor turistice în zonele rurale, care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea
atractivității spațiului rural.

Ce ne propunem?

Ce ne propunem?

•  Promovarea turismului local, informarea iubitorilor de natură și turism rural, dar și de sporturi alpine asupra bazei turistice de care dispune comuna Săcuieu; 
• Dezvoltarea turismului rural în arealul comunei Săcuieu, prin intrarea în circuitul turistic local a cât mai multor gospodării țărănești din cele trei sate ale comunei; 
• Marcarea traseelor turistice montane și amplasarea de panouri și indicatoare pentru a facilita accesul și orientarea turiștilor în zonă; 
• Păstrarea și promovarea tradițiilor populare și valorilor culturale locale, organizarea de evenimente care să le facă cunoscute; 
• Fiind o zonă cu un potențial turistic considerabil, dar aproape nevalorificat, cu multiple posibilități de dezvoltare și integrare rapidă în circuitul turistic național, comuna Săcuieu are nevoie de o mediatizare profesionistă, de inițiere a locuitorilor în turismul rural care poate fi o sursă reală de venituri pentru ei; 
• Integrarea armonioasă în sistemul turistic regional, din nord-vestul României şi naţional; 
• Conturarea unui „brand” al turismului local; 
• Promovarea mai agresivă a ofertei turistice a comunei: oferte de cazare, transport, obiective de vizitat, monumente și atracții turistice, oferte ale operatorilor locali de turism, excursii, tururi, programe și evenimente ale comunității locale, hărţi, pliante, broșuri atât proprii, cât și ale agenţilor economici din turism din zonă.

 

Cum ajungeți la Săcuieu?
Simplu: Săcuieul se află la 22 de kilometri de oraşul Huedin, de unde se merge 12 kilometri spre Oradea, pe E 60, apoi se face stânga spre Bologa, și după încă 10 kilometri pe DC 128 (asfalt) se ajunge la Săcuieu; sau se mai poate ajunge tot de la Huedin, prin Sâncrai şi Aluniş, pe DC 125 (neasfaltat). De aici se pot alege căile de acces spre Vlădeasa prin Rogojel sau prin Vișagu, pe Valea Ordângușa. Accesul spre munte se face prin satul Rogojel pe DC 129 şi pe Valea Ordânguşa, pe DJ 103J.

Potențialul turistic al comunei Săcuieu

Comuna Săcuieu are un potenţial turistic complex ca şi tipologie şi cu multe componente atractive valoroase, aparţinând atât cadrului natural cât şi componentei antropice. Principalele tipuri de turism competitive pentru comuna Săcuieu sunt:

1. Turismul recreativ montan (speoturismul, alpinismul, turismul de drumeţie, turismul cinegetic şi de agrement piscicol etc.);

2. Turismul cultural rural (valorificarea obiceiurilor, tradiţiilor sau folclorului local, obiective istorice, religioase, etnografice,
culturale, monumente);

3. Turismul climateric (ionizare şi oxigenare puternică, radiaţie solară puternică, umiditatea relativă ridicată);

4. Turismul mixt sau polivalent (de ex. asocierea dintre turismul recreativ şi cel cultural – turismul rural).

Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarnă-schi, bob, săniuţe) beneficiază de posibilităţi de afirmare şi diversificare în zona montană, îndeosebi în masivul Vlădeasa unde, la altitudini de peste 1700 m durata zăpezii depăşeşte 5 luni anual. Amenajările în acest sens sunt însă modeste, în prezent existând o bază de salvare montană şi o instalaţie de teleschi nefinalizată de-a lungul unei pârtii neamenajate.

Speoturismul este printre cele mai inedite, mai interesante şi mai profitabile forme de turism, dar actualmente se practică într-o manieră dezorganizată, ineficientă economic şi extrem de negativă sub aspectul protecţiei patrimoniului subteran.
Prioritară este amenajarea complexă, modernă a unui circuit turistic subteran în peştera Vârfuraşu, dar și amenajarea
pentru acces sigur şi facil a vizitatorilor în peşterile de mai mici dimensiuni din zona Văii Stanciului.

Alpinismul este o altă formă de turism recreativ montan ce se poate practica în mai multe locuri din zonă. Anual, la Cascada Vălul Miresei, pe teritoriul comunei Mărgău aflat în vecinătate, se organizează concursuri de escaladă atât pe stâncă cât şi pe gheaţă. Alte puncte de escaladă pot fi găsite în zona Pietrelor Albe, a Pietrei Bănişorului, Pietrei
Stânişorii etc.

Cascada Vălul Miresei Răchițele – situată în versantul estic al Masivului Vlădeasa, pe Valea Seacă, afluent al pârâului Răchiţele. Se află la o altitudine de 1000 de metri şi are o înălţime de 30 de metri şi 2 trepte. La baza treptei de sus există o marmită adâncă cu diametrul de 10 metri, care produce o dispersie a apei, semănând astfel cu un voal. De aici vine numele de Vălul Miresei, dar există și o legendă locală în acest sens.

Piatra Bănișorului – piatra din „Dealul Bănişorului” unde sau purtat lupte de către oastea lui Avram Iancu pe aceste
meleaguri, unde se află o cruce ridicată în memoria eroilor din localitatea Vişagu.

În arealul localităților Răchițele și Săcuieu, în sud-estul Masivului Vlădeasa, pe versantul stâng al Văii Stanciului se află o altă zonă naturală protejată, cu valoare peisagistică deosebită: Pietrele Albe.

Turismul de drumeţie capătă valenţe atractive deosebite în zona Vlădesei unde peisajul spectaculos şi variat morfologic
devine o resursă de prim ordin. Sectoarele de chei şi defilee (Văii Stanciului, Răcadului, Văii Crăciunului), culmile înalte şi prelungi, cupola piramidală a Masivului Vlădeasa sunt obiective clasice pentru o astfel de formă de practicare a agrementului.

Câteva trasee turistice recomandate

1. Valea Drăganului-Tranișu-Vișagu-Bogdăneasa-Piatra Stânișorii-Cabana Vlădeasa;
2. Bologa-Vișagu-Piatra Bănișorului-Cabana Vlădeasa;
3. Sâncraiu-Săcuieu-Valea Ordângușa-Cabana Vlădeasa
4. Sâncraiu-Săcuieu-Pensiunea Sequoia-Dealul Domnului-Rogojel-Cabana Vlădeasa;
5. Cabana Vlădeasa-Culmea Vlădesei-Plai-Gura Zărnii-Baraj Floroiu;

6. Cabana Vlădeasa-Vârful Vlădesei-Piatra Grăitoare- Pietrele Albe -Valea Seacă-Cascada Vălul Miresei –Răchițele;
7. Cabana Vlădeasa-Poiana Ștevii-Șaua „Între munți”-Vârfurașu-Piatra Tâlharului – Platoul Padiș (sau Stâna deVale);
8. Cabana Vlădeasa-Valea Răcadului-Scrind;
9. Circuit Vlădeasa: Cabana Vlădeasa-Culmea Vlădesei-Padinile Găucanului – „Între munți”-PietreleAlbe-Cabana Vlădeasa;
10.Pensiunea Sequoia-Dealul Domnului-Pensiunea Anica-Cabana Vlădeasa-Valea Răcadului-Piatra Câinelui – Pensiunea Sequoia.

Arborele Sequoia – aproape de satul Rogojel, în locul numit „Dealul Domnului” se găseşte unul dintre puţinele exemplare de Sequoia gigantica, adus acum mai bine de 100 de ani din S.U.A. de către Ioan Gal („Domnul”) şi plantat lângă reşedinţa sa de vară de la Cărmăzan, teritoriu care a primit denumirea de „Dealul Domnului”. Având o circumferinţă ce abia o cuprind 4 persoane, trunchiul se desprinde în două tulpini gemene care se înalţă semeţe peste arborii din jur la peste 40
m înălţime.

Interesant de vizitat este și Jnepenişul de pe Vlădeasa, grohotişurile, poienile cu iarbă înmiresmată plină cu multe flori ocrotite prin lege (floarea de colţ, genţiana, papucul doamnei, strugurele ursului ş.a.)

Ponoarele din Masivul Vlădeasa sunt obiective turistice inedite, ce apar în zonele carstificate unde reţelele hidrografice de suprafaţă se dezorganizează şi sunt captate în subteran.. Astfel de ponoare apar în primul rând în zona Văii Seci (Ponorul Peşterii cu Spinare, Ponorul Peşterii de la Tău etc.) și zona Pietrelor Albe (Ponoarele Sitarului, Cetăţuia, Lespezi, Ponorul dinValea Podurilor, Ponorul din Muntele Crişului) unde sunt circa 39 de peșteri localizate pe versanții Vlădesei.

Turism cultural
În toate cele trei sate ale comunei Săcuieu, tradițiile, obiceiurile și portul popular se păstrează încă, sărbătorile fiind un prilej deosebit pentru descoperirea lor de către turiști sau vizitatori ocazionali. De asemenea, toate lăcașurile de cult (bisericile ortodoxe) din comună merită vizitate pentru că fiecare dintre ele are o istorie interesantă.
Deși este atestat documentar din anul 1740, satul Rogojel exista aici cu mult timp înainte, lucru dovedit prin descoperirile arheologice ulterioare. În vechime, dată fiind răspândirea pe o suprafaţă însemnată a aşezărilor umane, locuitorii se adunau pentru rugăciune într-un loc ce se numea “Dâmbul bisericii” – “Rogo Deo” – “Rugăciune către Domnul”, pe vremea când nu
aveau nici măcar biserică… De aici provine şi numele satului. Prima biserică din lemn s-a ridicat între 1712-1715, fiind însă arsă în timpul Răscoalei din 1784, după unele surse, după altele, în 1831. Izvoarele documentare descoperă o istorie foarte
interesantă a bisericii din Rogojel, înălţată între 1832-1836 sub îndrumarea preotului paroh Galu Marin, numit aici în 1798, şi slujind timp de 50 de ani în această parohie. Biserica a fost înălţată din pământ şi piatră, trecând prin mai multe etape de restaurare, cam din 30 în 30 de ani.Este înscrisă în Patrimoniul Naţional Cultural, fiind singura biserică declarată monument istoric din zona montană a judeţului Cluj.

Ce se poate vizita în împrejurimi?

Castrul roman de la Bologa
Cetatea Medievală Bologa
Moara de apă Bologa
Muzeul Memorial „Octavian Goga”, Ciucea
Mausoleul Iubirii

Castrul roman Resculum – Bologa

La 8 kilometri de Săcuieu, la Bologa , se află cea mai veche așezare din zonă, după cum spun înscrisurile vremii, datată din anul 106 e.n.- Castrul roman, consturit cu scop de apărare a granițelor imperiului roman.

Cetatea medievală Bologa

Este un obiectiv turistic reprezentativ pentru secolul XIV. Amplasată strategic pe vârful unui deal, cetatea avea un rol
deosebit în apărare și supraveghere. A aparținut mai multor personalități istorice ale vremii, printre care și domnitorului
Mircea cel Bătrân.

Moara de apă Bologa

Cunoscută și sub denumirea de vâltoare era (și mai este încă folosită) la curățarea ecologică a covoarelor, cergilor, păturilor și obiectelor groase de îmbrăcăminte ale localnicilor din zonă. Este foarte interesantă funcționarea vâltorii, pusă în mișcare de apa Văii Săcuieului, asemeni morii vechi din aceeași gospodărie.

Muzeul memorial OCTAVIAN GOGA, Ciucea

Ansamblul muzeistic de la Ciucea a aparținut poetului și omului politic Octavian Goga, care a cumpărat de la văduva poetului Ady Endre un vechi conac, ca apoi să construiască (între 1921 și 1926) un castel superb, păstrând în parte zidul și fundația celui vechi, dar extinzându-i suprafața și adăugând încă un nivel. La parter, supraînălțat, se observă profilul unui turn; aici se află și salonul de primire, cu ferestre înalte și cinci deschideri semicirculare imaginând o logie exterioară, sufrageria și alte câteva încăperi, iar la etaj – biblioteca, salonul de muzică, biroul poetului, dormitoarele și baia. Mausoleul Iubirii din cadrul ansamblului are o valoare artistică și sentimentală deosebită: a fost realizat la cererea Veturiei Goga de meșterul maramureșean Iosif Kuczka, din marmură și mozaic de Murano, placarea fiind făcută de însăși soția poetului.

Mausoleul Iubirii din cadrul ansamblului are o valoare artistică și sentimentală deosebită: a fost realizat la cererea Veturiei Goga de meșterul maramureșean Iosif Kuczka, din marmură și mozaic de Murano, placarea fiind făcută de însăși soția poetului.

CONTACT:

Centrul de Informare Turistică Săcuieu

web site: www.turismsacuieu.ro

Facebook: https://web.facebook.com/turismsacuieu/

tel: +40 371 104 206 sau +40 733 208 008

e-mail: turismsacuieu@gmail.com