Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă deschiderea ciclului de evenimente culturale reunite sub genericul COLUMNA MCM, prin care vor fi celebraţi 1900 de ani de la ridicarea Columnei lui Traian. În perioada mai 2013 – aprilie 2014, muzeul organizează un program muzeal anual special menit să aducă în atenţia publicului şi a specialiştilor unul dintre cele mai importante monumente antice având o profundă semnificaţie şi rezonanţă pentru istoria românilor şi, implicit, copia acestuia care există în capitala României. În acest context, joi – 16 mai 2013, cu începere de la ora 13.00, în sala Lapidarium a Muzeului Naţional de Istorie a României va fi vernisată micro-expoziţia „Columna lui Traian. O perspectivă artistică (Pietro Santi Bartoli, 1673)” şi va fi prezentată conferinţa publică „Primul oraş al Daciei romane – Ulpia Traiana Sarmizegetusa”.
Columna lui Traian este unul dintre monumentele majore ale Romei ridicat pentru a celebra victoria împotriva dacilor şi glorificarea împăratului învingător. De-a lungul timpului, Columna lui Traian a constituit un model şi pentru alte monumente comemorative dedicate gloriei militare.
În secolul al XIX-lea, pe fondul occidentalizării elitei politice şi culturale româneşti, precum şi în plin proces de construcţie identitară naţională, ideea latinităţii reapare în mod firesc drept unul din principalele subiecte ale dezbaterii istorice. În acest context se conturează şi ideea de a realiza o copie a faimoasei columne spre a fi expusă la Bucureşti. De-a lungul secolului următor, sintezele dedicate studierii monumentului vor conduce la răspândirea bine-cunoscutei formule “Columna lui Traian – act de naştere al poporului român”. Un eveniment de marcă legat de aceasta îl reprezintă aducerea la Bucureşti în 1967 a copiei la scară naturală realizată după monumentul original de la Roma, urmată de expunerea sa, începând din mai 1972, în nou creatul Muzeu de Istorie al R.S. România (astăzi Muzeul Naţional de Istorie a României).
„Lectura” scenelor de pe Columnă a fost influenţată, de-a lungul timpului, atât de cunoştinţele istoricilor şi arheologilor despre lumea romană, dar şi de contextul cultural şi istoric mai amplu în care aceştia au evoluat. Principalele versiuni interpretative ale scenelor de pe Columnă se grupează în jurul a două idei opuse: prima este aceea că monumentul constituie o veritabilă sursă istorică, pe baza căreia se pot reconstitui detalii ale campaniilor militare purtate împotriva dacilor şi astfel pot fi recuperate o serie de informaţii despre tehnica militară romană, care nu s-au păstrat din alte surse; cea de-a doua este că dimpotrivă Columna trebuie privită în primul rând ca un monument de artă în care nu trebuie căutate elemente de „realitate istorică”, existând riscul de a genera construcţii cu o „geometrie variabilă”, care să fie departe de felul în care contemporanii lui Traian au privit şi au înţeles columna triumfală.
Aceste două perspective întrucâtva antagonice, dar totuşi complementare, de a interpreta scenele Columnei au la bază modul în care reliefurile au fost efectiv „privite” şi „citite”.
Cercetările istorico-arheologice de dată mai recentă au condus la reconsiderarea amplasamentului unora din elementele componente ale forului lui Traian, desigur din acest ansamblu făcând parte şi Columna. Astfel, au fost reconfigurate atât căile de acces în for, cât şi fluxul de circulaţie în Antichitate prin acest complex de clădiri.
Pornind de la acestea, specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a României au iniţiat un proiect muzeografic de reambientare a expoziţiei permanente „Copia Columnei lui Traian”, acesta urmând a fi pus în operă în perioada mai 2013 – aprilie 2014, parte a demersurilor culturale menite să celebreze 19 veacuri de la edificarea acestui monument emblematic al antichităţii clasice şi al istoriei României.
Vă invităm să descoperiți aceste „noutăți” începând cu data de 16 mai 2013.
0268.420.905
0722.910.422 
0741.657.495
