Avatul-Vânătorul apelor

Avatul este singurul peste rapitor din familia Ciprinidelor, in lumea stintifica este cunoscut sub denumirea de Aspius aspius. Denumiri populare: arvat, fat, lup de peste, aut, vanator, vulcan, capcaun, etc.

Avatul, este raspandit in toate apele Europei centrale si de Est, de la RIN pana la URAL, cat si in apele ce traverseaza spatiul Benelux.

In tara noastra, Avatul este prezent in apele Dunarii, garlele si baltile limitrofe Dunarii, ca si pe alte rauri mai adanci, de la Prut pana la Somes, Cris, Tisa, Bega, Timis, Olt, Mures, Siret. Din marea familie a crapului singurul peste rapitor de suprafata este Avatul, el prefera indeosebi apele limpezi cu un curs usor involburat, fiind un peste foarte violent, furtunos in atac si mereu intr-o continua miscare dupa prada.

Aspius aspius este un peste elegant ca forma, corpul sau este zvelt si alungit, asemanandu-se cu sabita. Are o gura mare la care falca inferioara este oblica si botul este ascutit. Coloratia este verzui-cenusiu cu laturile albicioase, burta este si ea deasemeni albicioasa si acoperita cu solzi relativ marunti. Lungimea medie este de 35-50 cm., atingand maxim 1,2m. Greutatea este in jur de 1-5 Kg., recordul omologat fiind de 14 Kg.

Reproducerea are loc direct in fluviu, unde isi depune icrele pe fundul tare si pietros si la curent repede. Revine in balta si se hraneste din abundenta pentru a recupera kilogramele pierdute, indeosebi in perioada apr. – oct.

Anual din Dunare se colecteaza o cantitate de aprox. 40.000 Kg. de Avat. Aspius aspius, este cunoscut si sub denumirea de „lupul obletilor”, se remarca prin viteza de deplasare si rapiditatea cu care ataca acesti pesti, muscand in toate directile. O alta caracteristica o reprezinta faptul ca este unul din cei mai inversunati vanatori ai apelor, fiind un peste solitar, neacceptand companie. Stilul sau de vanatoare este diferit de cel al celorlalti rapitori. Tasneste pe luciul apelor si poate fi observat dupa zarva ce-o face cat si dupa „zburtaceala” disperata a obletilor care fac salturi mici si repetate in speranta salvarii. Prima vanatoare incepe odata cu dezghetul sloiurilor, deplasandu-se sau stand la panda in preajma suvoaielor de apa mai repezi si la confluenta raurilor. Vara isi instaleaza raza de actiune in apele mari, unde apa tulbure patrunde in stratul limpede. Avatul musca 2-4 h/zi in special pe cer senin si vreme caniculara, iar pe timp noros cu presiune constanta doar dimineata. Toamna cand apele se racesc, Avatul coboara spre adanc, odata cu obletul, acolo trebuie cautat la 1,5 m. Cel mai bine musca la lingurita rotativa lestata cu plumb. Ca la orice peste rapitor pescuitul Avatului ridica oarecare probleme, datorita vitezei cat si atacului violent. Se pescuieste cu musca artificiala vobler si lingura. Ca momeala vie se folosesc rame mari, cozi de rac, insecte bazaitoare. Pt. pescuitul cu musca artificiala, se pot folosi variate culori, in functie de preferinta. Pescuitul cu lingura, se practica folosindu-se linguri rotative, ondulante mici sau devoni. Pescuitul la Avat se face numai cu scule usoare. Mulineta cu tambur fix si lanseta de 2,5m., iar naylonul de 25-30 mm. Cele mai bune voblere sunt cele de 2-3 cm., minnow floating, de suprafata cu patermuti cromatice naturale in dominanta argintie.

In ce priveste proprietatile culinare, Avatul nu se bucura de accelas succes al crapului, insa carnea gatita corespunzator si servita cu un sos specific poate sa satisfaca si pretentile celui mai exigent degustator de carne alba. Carnea Avatului este fina si presarata cu multe oase.