Lacul “Ochiul Beiului”, Lacul care nu îngheață niciodată

Ați auzit de lacul „Ochiul Beiului”?

Este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Banatului Montan, situat în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița. Locul este încărcat de legende populare care de care mai frumoase și mai interesante dar cea mai cunoscută dintre ele este legată de iubirea dintre un bei turc și o frumoasă păstoriță din părțile Potocului.

Legenda spune că în vremurile acelea Banatul era stăpânit de turci iar raiaua era la Ilidia. Un bei tânăr și foarte bogat (că de-aia era bei, nu?) obișnuia să vâneze pe acele meleaguri; într-una din zile, pe când se afla la vânătoare, a zărit o frumoasă ciobăniță și s-a îndrăgostit pe loc de ea. Și fetei i-a căzut cu tronc turcul așa că au început să se iubească fără să țină cont de religie sau diferența de bogăție dintre ei doi. Tatăl beiului, aflând despre dragostea dintre cei doi, a trimis oșteni să omoare fata care-i sucise mințile fiului său. A sărit beiul în apărarea fetei și s-a luptat cu oștenii dar degeaba, au înjunghiat-o pe biata păstoriță în vîrf de stâncă ucigând-o pe loc. În timpul luptei, beiul și-a pierdut un ochi și în locul în care a căzut acesta s-a format lacul carei poartă numele. A plâns mult după fată și dragostea dintre ei doi apoi, nemaiputând rezista durerii din inimă, a scos hangerul și s-a înjunghiat. Din lacrimile beiului s-a format izvorul care alimenteaza lacul. O altă legendă spune că în noaptea de Sânziene, la Ochiul Beiului, se strâng, se îmbăiază și dansează ielele pădurii. Ele sfârșesc jocul înainte de ultimul cântat al cocoșilor. Localnicii leagă dispariția celor plecați și pierduți în pădurea virgină de puterea amăgitoare a celor șapte iele.

În realitate, lacul carstic Ochiul Beiului este alimentat de un izbuc, un izvor care alimentează mereu lacul cu o apă cristalină și de o culoare ireală. Datorită acestei alimentări continue a lacului, acesta nu îngheață niciodată temperatura apei fiind vara de + 4 – 5 grade iar iarna urcând chiar și la + 8 – 9 grade.

Ca să ajungi la lacul Ochiul Beiului, lași în urmă Oravița, oraș așezat în Valea Mare, mergi până la Ciclova Română după care te îndrepți spre satele Ilidia – important centru administrativ în timpul ocupației maghiare și otomane – Potoc și în final, Socolari. La Ilidia se mai zăresc ruinele cetății și dacă dorești să te abați un pic de la traseu poți urca până la aceste ruine de unde ai o fascinantă perspectivă asupra spațiului montan bănățean și Văii Carașului.

Lacul carstic Ochiul Beiului, monument al naturii care beneficiază de un regim special de protecție,  are o lățime de aproximativ 20 metri și o adâncime de cca. 4 metri.

Amatorii de drumeții montane și iubitorii naturii sunt invitați să viziteze aceste meleaguri fabuloase, unde se află, poate, ultimele păduri virgine din Europa și cu siguranță vor rămâne fermecați de priveliștile minunate dorindu-și să revină și pe viitor.