Sărbătoarea Rusaliilor sau Pogorârea Sfântului Duh

Sărbătoarea Rusaliilor sau Pogorârea Sfântului Duh se prăznuieşte de către ortodocşi în duminica de după 50 de zile de la Paşti. În această zi se comemorează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Isus Hristos sub forma unor limbi de foc, este sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine de astăzi, sărbătoare care incheie Ciclul Pascal.
Termenul „Rusalii” provine de la vechea sărbătoare romană „Rosalia”, când se puneau trandafiri pe morminte. Creştinii vechi credeau că sufletele morţilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor, fie în ajunul Rusaliilor, fie la Rusitori (sărbătoare a „despărţirii de morţi”, ţinută la şapte sau nouă zile după Rusalii). Pomenile au rolul de a-i face pe morţi să plece îmbunaţi la ale lor.
In ajunul Rusaliilor se sarbatoresc Mosii de vara. Peste an, românii au 18 sarbatori ale Mosilor (stramosii neamului si toti mortii crestinilor), dar cea mai importanta e cea din sâmbata Rusaliilor. Mosii de Vara, tinuti in sâmbata Rusaliilor, reprezinta unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor.
Pe de altă parte, în tradiţia populară, rusaliile sunt considerate a fi fiicele lui „Rusalim împărat”, personificare a Ierusalimului biblic. Rusaliile (sau ielele) sunt zâne rele malefice, care umblă prin vazduh si provoaca mult rau oamenilor, care-i pocesc, îi schimonosesc sau le iau minţile. Pentru a se feri de ele, se crede că oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu le vorbească.

După unii, acestea rămâneau printre oameni aproape o lună. Rusaliile erau respectate, însă nu erau îndrăgite pentru că, aşa cum spun legendele, aduceau tot felul de boli. Din acest motiv, oamenii căutau tot felul de mijloace de apărare, precum pelinul şi usturoiul, care se pare că nu le priau Rusaliilor, ţinându-le la distanţă, aşa cum arată legendele.
La sate se păstrează tradiţia ca de Rusalii să se ducă la biserică, pentru sfinţire, crengi de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh. Aceste crenguţe se agaţă apoi la streaşina caselor sau la icoane. Se spune că acestea te vor apăra de cele rele. Se mai spune că ele capătă puteri miraculoase pentru vindecarea celor care suferă de surzenie.
Înainte cu o zi de sărbătoare, flăcăii aduc din pădure nuiele, crengi şi frunze de tei, întreaga gospodărie fiind împodobită cu acestea. De asemenea câteva crenguțe sunt duse și la biserică pentru a fi sfințite și apoi puse la icoane. De aici sunt luate
mai ales când ploua cu piatră (cu gheață).
Oamenii spun că teiul fereşte gospodăriile de fulgere, sau de grindină, sau de duhurile rele ale zânelor. Cei prea temători de zânele numite Rusalii trebuiau săaibă asupra lor crenguţe de tei şi să pocnească din frunze atunci când le simţeau în preajmă
În Maramureş, casele, porţile curţii şi anexele se împodobesc cu crengi de tei. În ziua de Rusalii, fetele fecioare împletesc cununi de grâu, care împodobesc praporii din biserică. Preoţii ies apoi în câmp şi sfinţesc ţarina, ca să nu bată grindina. Fire de grâu din holda sfinţită se iau acasă, ca să apere gospodăria de fulgere şi grindină.

Traditii si obiceiuri de Rusalii
La fel ca și la alte sărbători creștine și de ziua de Rusalii se leagă o mulțime de tradiții și superstiții care diferă de la o regiune la alta a țării:
-În ziua de Rusalii, oamenii își împdobesc casele și gospodăriile cu ramuri de tei, plop, stejar;
-Tot de Rusalii în unele regiuni se danseaza Jocul Călușarilor. Dansulcălușarilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele și recoltele de influențele negative;
-Se spune că leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii, este joculcălușarilor;
-Este un moment în care creștiinii sfințesc ramuri de tei, soc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. În tradiția populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare;
– Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor și de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la Biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane;
-De asemenea, pentru a se feri de Rusalii, oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu le vorbească. Fiind zane ale apelor, de ziua lor e bine să nu te scalzi, căci te paște înecul

-Tinerii și tinerele ce urmează să se căsătoareasca împletesc coronițe din spice de grâu și flori de câmp pe care le poartă în ziua cununiei;

-Spiritele rele se alungă prin ritualuri gălăgioase și pocnituri cu ramuri de tei;
-In gospodării se prepară unsori cu care se vor unge ugerele vacilor pentru a spori laptele;
-Tot acum femeile fac descântece împotriva Ielelor;
-Se ung ușile cu usturoi pentru că așa casa va fi păzită de rele și ghinion tot restul anului;
-Începând cu ziua de Rusalii te poți scălda dar nu înainte de a mânca caș dulce în această zi ca să nu te îneci în apă peste vară;

-Pentru a fi feriți de boli și accidente tinerii nu au voie să se căsătorească sau să facă joc în sat;
-În zilele de Moși (ajunul Rusaliilor) se lucrează orice, dar nu se toarce, căci se crede că se întorc colacii de la morți îndărăt. Acum nu se dau lăturile afară, că bieții morți stau cu gurile căscate în această zi, așteptând colaci, și lăturile ajung în gura lor. Nu se mătură, că se dă praf în ochii morților, care stau după ușă până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, iși iau zborul către cer.
-Ca să fii ferit de furtișaguri și pierderi peste an, este bine ca cea dintâi plăcintă pe care o faci sâmbăta, pentru a doua zi, s-o rupi în trei și s-o dai de pomană săracilor ori s-o manânci în casă.
-Ca să fii ferit de boli „din apucate” și ca să le meargă bine zarzavaturilor din gradină se fac colaci și se dau, cu lapte, de pomană pentru morți.
-La Moșii de Cireșe (cum se mai numesc Moșii de Vară) se așază masa, pe care se pun grămezi de cireșe, flori și colacei, apoi se împart la oamenii și copiii ce sunt chemați înadins. Ca cineva să împartă trebuie ca mai întâi să nu fi gustat cireșe pâna în momentul acela.
-În această zi, gospodinele fac bucate bune cu carne de miel, plăcinte și dau de pomană în blide noi, linguri noi și vase noi. Părinții dau pomană la fii și nepoți, nașii finilor, cumetrilor, rudele și prietenii unii altora.
-Se fac colaci și se dau cu lapte de pomană pentru morți, cu ceapă și usturoi verde. Aceasta o fac ca să fie feriți de boale din apucate și a le merge bine zarzavaturilor din gradină.
-Cofele se umplu cu apă de la fântâna sau de la izvor. Când se umplu cu apă, se lasă pe ghizdurile fântânii un ban ce reprezintă plata apei. Aceasta se face pentru că apa a fost dobândită prin munca altora și, neplatind-o, pomana n-ar fi primită. Cofele și toate celelalte vase sunt împodobite cu cununi de flori, mai ales de trandafiri. Pe lângă florile înșirate pe ață se pun și roșcove, smochine, covrigi și alte lucruri cumpărate din târg.
-Tinerii taie crenguțe de tei, cu care împodobesc gospodăria: la icoane, la ferestre, la streșini, la porți. Teiul de Duminica Mare este foarte util: când plouă vara cu piatra, se arunca afară câte o crenguță de tei uscat, crezând că astfel ploaia încetează. Trebuie ca grindina astfel amenințată să nu fi trecut hotarele satului, pentru că altfel ea nu se mai poate risipi.
-Ușile și ferestrele se ung cu usturoi și leuștean, spre a feri gospodariile de lucruri necurate. Aceste duhuri se vor razboi în văzduh și din lupta lor va curge ploaie; de aceea se spune că Duminica Mare vine întotdeauna cu ploaie.
-Femeile nu lucrează că le amorțesc mâinile.
-Moșii de Vară se țin ca să nu îmbătrânești repede.
-Dacă va ploua în ziua de Moși de Vară, va fi anul mănos.
-In noaptea Rusaliilor înflorește feriga. Cine-o are, are mare noroc, dar, ca s-o poată vedea când înflorește, trebuie să fie treaz și curat toată noaptea și să nu raspundă și să nu se uite încotro îl strigă Rusaliile, că-i trag două palme și i-o fură