Microstatiune turistica, in formare, la Saratel

Situat în apropierea oraşului Bistriţa, în comuna Şieu-Măgheruş, Masivul de sare de la Sărăţel, constituie unul dintre puţinele locuri ale judeţului, unde sarea apare la suprafaţă. Acest masiv de sare are o suprafaţă de 5 hectare şi constituie un diapir acoperit cu depozite cuaternare subţiri, depozite aluvionare ale râurilor Şieu şi Budac, care în câteva locuri sunt îndepărtate, sarea masivă apărând la zi. Diapirul (,,sâmburele” de sare) are o formă ovală, orientată în lungul cursului Şieului, cu prelungiri pe văile Bistriţa ardeleană şi Budac. Prezenţa sării a generat apariţia de izvoare sărate, bălţi cu mare grad de salinitate, eflorescenţe saline şi plante specifice sărăturilor.

Din punct de vedere al reliefului, Masivul de sare este situat în zona deluroasă a Şieului, ce cuprinde culmi alungite, cu altitudini de 500-600 m, alcătuite din argile, marne şi gresii care sunt străpunse de sâmburi de sare. Microrelieful în perimetrul masivului este alcătuit din mai multe cuvete lacustre, foste locuri de exploatare a sării, azi lacuri cu apă sărată, dar şi dulce, şi elemente ale reliefului fluvial, prezente în lunca Şieului, precum: meandre părăsite, bălţi cu apă sărată, ostroave etc. O curiozitate a acestui masiv o constituie prezenţa Lacului Dani, lac cu apă dulce, în masiv de sare, datorită căptuşirii cuvetei lacustre cu argilă, adusă prin alunecare de pe Dealul Făget, la poalele căruia se află acest lac.

Clima în care se încadrează Masivul de sare este temperat-continentală, aparţinând etajul de deal, cu temperaturi medii anuale cuprinse între 8-9 ºC şi precipitaţii ce însumează în medie între 600-700 mm/an. Vegetaţia în perimetrul acestui masiv este alcătuită din foioase, dominante fiind speciile de stajar, în amestec cu alte foioase, la care se adaugă în locurile de apariţie a sării, specii vegetale halofile.

Datorită lacurilor şi bălţilor dezvoltate în masiv şi a speciilor de plante halofile, o parte a acestuia a fost inclusă în rezervaţia geologică ,,Masivul de sare de la Sărăţel”. În acest an, Agenţia Judeţeană de Protecţie a Mediului Bistriţa-Năsăud a atribuit custodia Masivului de sare, Asociaţiei ,,EcoRuralis” Bistriţa-Năsăud, care va începe un proces de monitorizare a acestei rezervaţii, dar şi de promovare ecoturistică, conform preşedintelui ,,EcoRuralis”, Cristian Ţetcu.

În anul 2002, un proprietar care are 3 ha de teren în Masivul de sare a început amenajarea unei microstaţiuni turistice: a amenajat un bazin cu apă sărată şi nămol sărat cu proprietăţi terapeutice (adus din balta sărată, numită de sătenii de la Sărăţel ,,La mol”) şi a construit 15 căsuţe ca bază de cazare. Astfel că, din ce în ce mai mulţi bistriţeni vin să petreacă clipe de relaxare la Sărăţel.

Cristina Rusu

29.08.2011, ora 18:30