Mărturie vie a “costumaţiei” bunicilor noştri, portul popular se poartă astăzi mai ales în zilele de sărbătoare sau cu ocazia unor manifestări artistice (festivaluri, concursuri etc), în foarte puţine sate şi puţini localnici, în special cei vîrstnici, îmbrăcîndu-se cu straie populare, în zilele de lucru.
Costumul tradiţional bărbătesc este alcătuit din cămaşă albă din bumbac sau cânepă, pînă la genunchi, pantaloni albi din in, cânepă sau lână în timpul iernii (ceoareci) iar în picioare, cizme şi opinci în timpul iernii, curea lată din piele, pieptar sau suman iarna. Cămaşa are motive naţionale la guler, iar la mâneci atât motive, cât şi un fel de dantelă, numită popular ,,cipcă”. Pe cap, bărbatul poartă clopul de păr, în tim pul verii, iar în timpul iernii, cuşmă (căciulă din blană de miel). În zona Năsăudului, la sărbători, feciorii poartă pălării cu păun (pălărie neagră ornată cu bertiţe, adică şiruri de mărgele, iar în partea dreaptă, pene de păun, dispuse în formă de evantai deschis.
Femeile poartă costume în care predomină roşu la tinerele fete şi negru la cele vârstnice. Costumul lor este format format din poale albe, lungi până la glezne, peste care se aşează zadiile (două pînzături, în faţă şi spate, zadia din faţă, numindu-se şi ,,şurţ”), fixate cu un brîu (de circa 6 cm lăţime) denumit frînghie (sau cingătoare), bluză albă, plină de mărgele colorate şi cu motive florale (numită cămaşă sau “cept”), pieptare din piele de miel, năframă şi opinci (iarna) sau pantofi şi sandale. Peste costum, în timpul iernii, se poartă cojocul din piele de oaie sau zechelul (un fel de palton negru, uneori colorat, ţesut din lână). În zona Năsăudului era specific, la tinerele fete, clopul cu cunună, pălărie albă ornată cu motive florale. Cămaşa şi zadiile sunt lucrate în războiul de ţesut (stativă), la fel ca şi traista, asociată costumului popular.
Cristina Rusu
Publicat 10.01.2011, ora 12:45
0268.420.905
0722.910.422 
0741.657.495
