Skip to main content

Braicul, Văleni

Braicul, Văleni, Calinesti,
Braicul” sau „Strâgătul din Deal” – Văleni: Un obicei străvech,i prin care, an de an, în Ajunul Bobotezei, se adună cete de coconi care urcă pe cele mai înalte dealuri ce împrejmuiesc satul, aprind un foc și, în versuri hazlii, strigă fetele nemăritate.
După ce termină pe deal feciorii coboară în sat și încep să pețească fetele.

Hora Ţărănească, Suciu de Sus

Suciu de Sus, Maramures-Hora Taraneasca. Frigul Bobotezei nu ii impiedica pe locuitorii din Suciu sa joace asa cum se joaca in Tara Lapusului.

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, Valea Bistrei

Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, Valea Bistrei. Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, Valea Bistrei, judeţul Caraş-Severin.
Rolul Sfântului Ioan Botezătorul a fost acela de a trezi pe Israel din idolatrizarea Legii, de a naşte în ei credinţa în Hristos şi de a chema toate neamurile la mântuire.

Zestrea Oașului, Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă, Negrești-Oaș

Zestrea Oasului, Festivalul Datinilor si Obiceiurilor de Iarna, editia a XXIII-a, va avea loc în 7 ianuarie 2023 la Negresti-Oas.
A XXIII-a ediție a Festivalului Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă va avea loc în 7 ianuarie 2023, la Negrești-Oaș. La tradiționalul eveniment sunt așteptate 20 de ansambluri folclorice, cete și grupuri de colindători din Țara Oașului și din zonele etnografice învecinate: Codru, Maramureș, Chioar, dar și invitați din Ucraina.

Udatul Ionilor, Talmăcel

Talmacel, Sibiu, Udatul Ionilor. Dupa ce săteni participă la slujba, un flăcău călare anunță începutul sărbătorii locale. Acesta pe un cal frumos și împodobit flutură tricolorul, după acest moment se formează un adevărat alai de călăreti (juni), car alegoric tras de boi, care împreună cu toți oamenii din comună care poartă numele de Ion sau Ioana sunt botezați sau udaţi, cum se spune în partea locului, în pârâul Tălmăcel.
Carele sunt împodobite cu ”hăciugi” (doi brăduti sunt impodobiți cu chinde viu colorate), la randul lor și boi sunt impodobiti cu ciucuri și flori. Primul care are onoarea de a fi udat este chiar preotul satului, urmează oficialitățile locale.
După ce toți Ioni din sat, de la cel mai mic la cel mai mare au urmat ritualul, sărbătoriţii merg la biserica din localitate sau la gospodăriile lor unde încing împreună cu invitați o horă cu dansuri specifice zonei (sărbe, invărtitae, hațegane jiane).
Udatul Ionilor încheie ciclul sărbătorilor de iarnă din Mărginimea Sibiului.

Balul Ionilor, Grădinari, Caraş Severin

Gradinari, Caras Severin, Balul Ionilor. Organizatori: Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Caras-Severin in colaborare cu Casa Culturala Cacova.
Ioan este nume iudaic: "Iohanan" prescurtare din “Iehohanan" şi înseamnă "Dumnezeu s-a milostivit". Carnecea, Ciclova Romana, Gradinari, Vrani, Verendin, Ticvaniu Mare judeţul Caraş-Severin.

Cetele de feciori şi fete din Ţara Făgăraşului

Festivalul Cetelor de Feciori şi Fete din Ţara Făgăraşului. Cetele de feciori şi fete din Ţara Făgăraşului.
În fiecare localitate din Ţara Făgăraşului, în perioada sărbătorilor de iarnă se organizează cete de feciori, un obicei străvechi care s-a păstrat până în ziua de azi.
Satul făgărăşean este în sărbătoare, prinde viaţă în perioada 24 decembrie - 7 ianuarie. Din Ajunul Crăciunului, până la 7 ianuarie, de Sf. Ioan. Răsună satele de colindele feciorilor, de jocul popular tradiţional organizat în vatra satului, este o paradă minunată a costumelor populare tradiţionale specifice fiecărui sat făgărăşean.

Mersul cu Urâţii, Caraula

Mersul cu Urâţii, Caraula. Obiceiul se practică doar în comuna Caraula, în ziua de 8 ianuarie, marcând sfârsitul sărbătorilor de iarna.
În această zi, tinerii care au păzit fântânile în noaptea de Bobotează spre Sf. Ion (6 - 7 ianuarie) şi care au mers apoi cu Iordanitul (7 ianuarie) se îmbracă în nişte costume speciale, se deghizează în aşa fel încât să nu fie recunoscuţi, se fac „urâţi”, şi pleacă din casă în casă, alungând spiritele rele şi speriindu-i pe cei mici, de fapt încercând să le dea o lectie de curaj.

Top