Skip to main content

Festivalul Naţional de Umor Ion Cănăvoiu, Runcu

Festivalul Naţional de Umor Ion Cănăvoiu, Runcu. Festivalul Naţional de Umor “Ion Cănăvoiu” Targu Jiu și Runcu.
Festivalului național de umor “Ion Cănăvoiu” va avea loc și în acest an la Târgu-Jiu și Runcu și va avea ca participanți cei mai importanți creatori în domeniul literaturii de umor și al caricaturii din țară. Alături de aceștia participă caricaturiști, epigramiști și umoriști din Republica Moldova și Bulgaria.

Festivalul Internațional de Jazz Johnny Răducanu, Brăila

Festivalul Internațional de Jazz Johnny Răducanu, Brăila
Marea sa dragoste pentru orașul natal, Brăila, întrecută doar de dragostea pentru muzica, atenția acordată constant tinerilor creatori sau interpreți de jazz vor fi celebrate anual.

Festivalul Răchiei din Banat, Băile Herculane

Festivalul Răchiei şi al Bucatelor Tradiţionale din Banatul de Munte, Băile Herculane județul Caraş-Severin.
Organizatorii pregătesc celor veniţi la festival cât şi turiştilor aflaţi în staţiune, pe lângă concursul şi degustările de răchie, un amplu program folcloric cu muzică şi dansuri populare, cât şi un târg gastronomic de produse tradiţionale din zonă: producători de produse tradiţionale, cum ar fi mălaiul copt în spuză, brânza de oaie, de capră, caşul afumat, slănina de porc şi cârnaţii pregătiţi în casă, fasole bătută sau cartofi copţi în vatră.

Târgul Mărului, Fălticeni

Târgul Mărului 2024, Fălticeni. Târgul Mărului, Fălticeni.
La Fălticeni, sărbătoarea recoltei este o sărbătoare a mărului. Alături de producători de mere din Bazinul Pomicol Fălticeni – Rădăşeni, vor fi prezenţi pomicultori din alte localităţi ale judeţului, dar şi producători de legume, apicultori, producători de material săditor, distribuitori de utilaje agricole, meşteri populari, producători de must, ţuică şi pălincă şi membrii Asociaţiei “Produs în Bucovina”, care expun produse de panificaţie, preparate din lapte şi carne, bere de casă, produse de cofetărie.Târgul de mere şi produse agroalimentare de la Fălticeni mai include spectacole folclorice şi de muzică folk.

Sărbătoarea Păcurarului, Pasul Setref, Săcel

Sărbătoarea Păcurarului, Pasul Setref, Săcel.
In aceste zile de toamna tarzie, la hotarul dintre Maramures si Bistrita, transhumanta, coboratul oilor de la munte si lasatul ciobanilor la vatra este sarbatorit prntr-o serbare campaneasca cu expozitii pastorale, parada portului popular, primirea celor mai buni crescatori de oi, jocuri si intreceri, meniu ciobanesc, totul pe ritmurile muzicii populare.

Festivalul Strugurilor, Recea, Maramureş

Festivalul strugurilor, localitatea Săsar, comuna Recea, județul Maramureș.
Organizator: Primaria Recea.
Festivalul Strugurilor din Comuna Recea, are ca scop promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale legate de recoltarea strugurilor și prepararea mustului, a gastronomiei tradiționale din Țara Chioarului, a cântecului și portului popular românesc și a turismului turismului din județul Maramureș.

Ziua Recoltei, Dîrloş, Sibiu

Ziua Recoltei, Dirlos, Sibiu. ZIUA RECOLTEI, ediţia a XVIII-a. program cultural artistic, expoziţie agro- zootehnică.
Organizatori: Primăria Dîrlos, Consiliul Local Dîrlos

Culesul Strugurilor-Aluniş, Mureş

Culesul Strugurilor-Alunis, Mures. Culesul Strugurilor/ Szüreti bal - program cultural-artistic
Primăria comunei Aluniş

Târg și degustare de mere din soiuri tradiționale vechi, Fântănele

Târg și degustare de mere din soiuri tradiționale vechi, Fântănele. Târg și degustare de mere din soiuri tradiționale vechi de 200 de ani, Fântânele, Cacova.
participați la o degustare de mere din soiuri vechi și astfel să vă amintiți sau să descoperiți soiul sau soiurile care vă plac;
achiziționați soiuri de mere și pere pe care nu le mai găsiți în comerțul actual, dar și nuci, must de mere, oțet de mere etc.;

Hramul Bisericii de lemn din Bârsana

Hramul Bisericii de lemn din Bârsana.
Biserica de lemn de aici, care poartă hramul „Intrarea in Biserică a Maicii Domnului” a fost iniţial construită într-un loc numit “Podurile Mănăstirii”, ulterior, în anul 1720 şi mutată in (1806) pe locul în care se află azi, adică pe dealul Jbârului. Legenda spune că pe acest deal a existat un cimitir de ciumaţi. Vicitimele ciumei au fost înmormântate în grabă, fără vreun serviciu religios, pentru cei decedaţi este de o foarte mare importanţă, aceștia pot dormi somnul de veci doar dacă li se face o slujbă religioasă. Chiar și in ziua de azi, mulți din locuitorii Bârsanei cred că o dată cu biserica, s-au mutat pe sub pământ și mortii de la Podurile Mănăstirii, pentru a-și continua odihna la umbra bisericii.

Top