Oraviţa-Baziaş, primul tronson feroviar din istoria României

La 20/30 august 1854 intra în activitate calea ferată Oraviţa-Baziaş, primul tronson feroviar din istoria României

Cel dintâi traseu feroviar din ţară este calea ferată Oraviţa – Iam – Iasenova – Vracevgai – Baziaş (16 km, Lişava-Oraviţa şi 62,5 km Oraviţa-Baziaş, 78,5 km total), inaugurată pentru transportul de marfă la 20/30 august 1854 iar pentru călători la 1/11 noiembrie 1856, o investiţie de cinci milioane florini, considerată încă de istoricii problemei a fi şi cea mai veche din sud-estul Europei. 
În raportul din 1853, secretarul ministerial Karl Hocheder anunţa că traseul spre Baziaş, din Lişava la Oraviţa şi de aici la Dunăre, fusese terminat.

Inaugurarea are loc la 20 august 1854 cu o locomotivă C-2-t din tipul Engerth. Cu mecanicul Wenzel Hantschke, în locomotivă se află inspectorul Dullnig, inginerul Bach şi arhitectul inginer Maniel. După locomotivă şi tender se află o platforma descoperită unde s-au amenajat locurile pe care să stea ministrul Thinnfeld, secretarii Layer şi Hocheder, von Gränzenstein şi von Berg, directorul Direcţiei Montanistice Bănăţene, Friedrich Reitz. Se mai află acolo groful von Bissingen de Iam, contele Hermann Gerubel, baronul Anton Baici de Vărădia, groful Julius Despinits de Comorâşte, groful Vladimir Stojanovits de Lăţunaş-Marcovăţ, baronul Wodianer, viitorul ministru, originar din Oraviţa, Jozsef de Szlavy, arhitectul Ioan (Johann) Bibel, inginerii metalurgi Karl Maderspach şi G. Werne, farmacistul Karl Knoblauch, medicul Fr. Bach, fratele inginerului constructor de căi ferate. După platforma cu oficialităţile au fost legate, în vederea probei rezistenţei şi randamentului, 8 vagoane, din care trei încărcate cu lemn de pădure iar celelalte cinci cu cărbune de Anina.

Trenul a plecat din Lişava la orele 7,00 dimineaţa, platforma a fost ataşată însă în gara Oraviţa de unde, după slujba de sfinţire oficiată de arhidecanul de Oraviţa şi doctorul în teologie dogmatică, titlu obţinut la Vatican, Karl Wittahorszky, garnitura a plecat la orele 8,00, ajungând la orele 14,00 în Baziaş, după o singură oprire pe traseu, la Iasenova.

În Baziaş, festivităţile de primire a trenului i-au avut ca protagonişti pe contele Mixhammer, antreprenorul docurilor şi silozului cerealier, Sigmund de Balas, administrator ministerial în Viena, G. Sadler, H. Straté şi P. Skerlecy de Lomnicza din Viena, I. von de Faur şi F. Herglotz din Reşiţa, farmacistul Eduard Brada şi medicul F. Pavay, C. Pieringer de la comenduirea portului. 

Prof. dr. ist. IONEL BOTA

foto 1: GARA CFR ORAVITA (1847), prima cladire cu aceasta destinatie din România, este si prima gara cu lift-pasaj pentru acces la peronul situat mai sus de nivelul accesului din strada. Prin Gara Oravita au trecut personalitati de seama, între care trupa de teatru Pascaly, cu Mihai Eminescu – sufleor si secretar al directorului, Jokái Mor, deputat de Oravita, împarateasa Sissi, viitorul rege Carol I al României, calatorind incognito spre tara.  În 1869, de la Oravita la Budapesta, calatoria dura 26 ore, iar de la Oravita , la Viena , 36 ore. Traseul era cunoscut sub denumirea de „lunga linie orientala”. Această cale ferată a fost construită în perioada 1846-1854, cu doar 16 ani mai târziu decât prima linie de cale ferată din lume (Liverpool – Manchester 1830). 

foto 2: “Amintiri din Banatul imperial. Vechea gară din Weisskirchen/Bela Crkva/Biserica Albă, azi în Serbia, pe traseul feroviar Oraviţa-Baziaş, prima cale ferată din actuala Românie, inaugurat la 20/30 august 1854”

foto 3: Gara Baziaș, actualmente ruinată complet. Aici opreau garniturile din Oravița, se descărcau incărcăturile de lemn, cărbune și minereuri pentru a fi încărcate pe vapoare urmând a fi transportate pe Dunăre până la Viena. Vizite incoronate: • Frant Josef a fost în vara lui 1862, pentru a vizita zona, iar in toamna lui 1869 a tranzitat Baziasul pentru a participa la inaugurarea canalului Suez. • Carol I vine cu trenul în anul 1866, cu pasaport fals pe numele de Carol Hettingen si pleaca cu vaporul în Principatul României unde va fi încoronat. • Elisabeta (Sissi), împarateasa Austro-Ungariei, vine la Bazias, într-o calatorie de placere. • Împaratul Germaniei se opreste în Bazias în anul 1916 pentru o scurta vizita. 

foto 4: Coperta cărții „Priorități tehnice românești în civilizația Europei” de Ionel Bota