Mânăstirea Agapia

Prin amplasarea într-un peisaj foarte pitoresc străjuit de munţi acoperiţi de codri seculari, mănăstirea a atras în decursul timpului numeroase personalităţii ale literaturii şi culturii române.

Mănăstirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate monumente din această parte a ţării, căutat de un mare număr de vizitatori dornici să vadă o străveche vatră de credinţă şi cultură, dar şi un nepreţuit tezaur de artă. Monument istoric şi de arhitectură religioasă pictat în interior de Nicolae Grigorescu între anii 1858-1860, în stil neoclasic, dar cu elemente novatoare, uneori folosind modele vii.

Pe latura de sud se află paraclisul Naşterea Maicii Domnului, iar în afara incintei mănăstireşti se mai află bisercile Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Ioan Bogoslovul.

În a doua jumătate a secolului al XV-lea, sihastrul Agapie a ridicat pentru prima dată o bisericuță de lemn, refăcută apoi în 1527 de domnitorul Moldovei, Petru Rareș. Biserica mare a mănăstirii are planul triconic, fiind pictata de cel mai mare pictor român, Nicolae Grigorescu, în stil neoclasic.

Prima vatră monahală a fost clădită de pustnicul Agape, in poiana ”Livada părinților” (circa 1380). au urmat o bisericuță de lemn (1437) și alta de piatră (1585), la Agapia din Deal sau Agapia Veche, dar terenul aluneca mereu datorită apelor subterane. Repetatelor surpări li s-au adăugat în 1821 pârjolul luptelor dintre turci și eteriștii greci, refugiați tocmai aici.

Alegând o nouă vatră la Agapia din Vale, monahii au primit ajutorul Hatmanului Gavril, fratele domnitorului Vasile Lupu. Noua ctitorie, cu hramul Sfinți Voievozi (8 noiembrie) a fost ridicată în 1642-1644, chiliile și trunul-clopotniță fiind adăugate în următorii trei ani. Și acest locas a fost lovit de jaful oștilor străine și, mai ales, de violența asediului turc asupra eteriștilor, baricadați aici în 1821.

Urmează mari reparații (1858) și splendida pictură a lui N. Grigorescu, dar și………..un mare incendiu în 1903, când ard chiliile, turnul-clopotniță și acoperișul bisericii. Firește, au urmat noi reparații, între care și consolidările din ultimii ani, dublate de spălarea picturii.

La 2 km nord de mănăstire se află Schitul Agapia Veche (Agapia din Deal) cu hramul Schimbarea la Faţă şi a Doamnei Anastasia (soţia lui Gheorghe Duca-Vodă), biserica mănăstirii a fost reconstruită integral în ultimii ani.

Deosebit de interesant este și satul mănăstiresc, unde trebuie vizitată și Casa memorială ”Alexandru Vlahuță”.

Muzeul mănăstirii este amenajat în casa scriitorului Alexandru Vlahuță, iar ca obiecte de cult întâlnim broderii, icoane, manuscrise, cărți vechi și obiecte de cult.

Mănăstirea Agapia deţine o valoroasă colecţie muzeală de artă medievală şi religioasă şi o blibliotecă ce cuprinde un important fond de carte veche.