Sărbătoarea Paştelui-Bal, Sărăţeni, Mureş
Sărățeni, Mureș-Sărbătoarea Paştelui – bal Sărățeni, Mureș-Sărbătoarea Paştelui – bal
Sărățeni, Mureș-Sărbătoarea Paştelui – bal Sărățeni, Mureș-Sărbătoarea Paştelui – bal
Săptămâna luminii, Bolboși. Săptămâna luminii.
Concerte de muzică religioasă închinate sărbătorilor pascale.
Organizează: Căminul Cultural și Biserica baptistă
Sărbătoarea coşurilor pascale, Gura Humorului. Luni, ora 13:00, Sărbătoarea coşurilor pascale, Gura Humorului,
Humorenii îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei sau specifice etniei vin în centrul oraşului pentru a arăta cum pregătesc un coş cu bucate de Paşti pentru sfinţit.
Ciocnitul ouălor, Breaza, Luni, 17 Aprilie 2023 – Marți, 18 Aprilie 2023, ora 13:00,
Ciocnitul ouălor. Ritual la morminte şi trasul clopotelor de feciori,
Breaza, Biserica ortodoxă şi cimitirul din localitate
Farăgău, Mures, Fuga din Tău. „Fuga din Tău” - sărbătoare cu vechi conotaţii de tradiţie
Plugarul, Fuga din tău, Fugarul, Crai Nou, Tanjaua, Udăritul. sărbătoare cu vechi conotaţii de tradiţie.
Este obiceiul sărbătoririi plugarului, a aceluia care iese primul primăvara la arat.
Șurdești, Maramureș-Udatoriul. Adoua zi de pasti, Ritual agrar vechi, care sărăbătorește pe cel mai harnic gospodar din localitate, primul ieşit la muncile câmpului. După ritualul de celebrare, se lasă cu ospăţ şi joc la casa sărbătoritului.
Blajel, Sibiu-Sezatoare la Blajel. Spectacol folcloric - Sezatoare la Blajel
Tradiții Presecane A doua zi de Paște, la Presaca Ampoiului, după terminarea Liturghiei, localnici și turiști participă la trei obiceiuri populare foarte vechi, două dintre acestea fiind unice în țară: „Pomana Copiilor” şi „Fugăritul Mirelui”.
Cel de-al treilea obicei „Jucatu’ lopţii-n bâtă” este un joc asemănător celui de oină, practicat numai în perioada Paştelor.
Sărbătoarea lovirii cocoșului de la Săcădate. Considerat un ritual pâgăn, obiceiul lovirii cocoşului de la Săcădate este o sărbătoare incitantă.
Se petrece a doua zi de Paştele catolic, când feciorii se trezesc de dimineaţă pentru a le putea uda cu apă de izvor pe toate fecioarele satului, care îi aşteaptă gătite în straiele populare spectaculoase, în faţa porţii deschise. Ceata este însoţiă de orchestra alcătuită din muzicienii comunităţii, deoarece în timp ce se împarte cozonacul, pălinca şi ouăle colorate fetele trebuie dansate.
Festivalul portului și dansului popular gorjenesc „Liviu Dafinescu”. Festivalul portului și dansului popular gorjenesc „Liviu Dafinescu”, faza județeană
Organizează: Consiliul Județean Gorj prin instituțiile subordonate: Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, CJCPCT Gorj și Școala Populară de Artă, la Târgu-Jiu și Novaci
Partener: Inspectoratul Școlar al Județului Gorj
Aruncatu-n țol, Brașov, Aruncarea buzuduganului
Junii Tineri se adună în prima vineri, după Paști, în Piaţa Prundului, pentru unul dintre obiceiurile cele mai pitoreşti şi spectaculoase din ceremonialul Junilor Braşoveni şi Braşovecheni: „Aruncatu-n ţol“. Aruncatul în ţol este considerat un ritual de iniţiere al tinelor juni.
Brasov, Junii Brasovului-Sărbătoarea Junilor şi a Primăverii. Ziua de călări a Junilor.
Parada Junilor începe duminică de la ora 11.00 şi va urma obisnuitul traseu Piaţa Unirii - Str. Constantin Brâncoveanu - Str. George Bariţiu, Str. Mureşenilor - Bd. Eroilor - Str. Republicii - Piaţa Sfatului - Str. Apollonia Hirscher - Str. Poarta Schei - Str. Prundului - Piaţa Unirii - Pietrele lui Solomon.
Șapte cete de juni, fiecare cu costumul și cu obiceiurile proprii străbat an de an în dimineața din Duminica Tomii, străzile Brașovului, din Schei pâna în centrul istoric. Junii Tineri, Junii Bătrâni, Curcanii, Dorobanții, Brașovechenii, Roșiorii și Albiorii defilează în sunet de fanfară, din Piața Prundului și Biserica Sfântul Nicolae spre centrul orașului, îndreptandu-se în final spre platoul de la Pietrele lui Solomon.
Braşovenii care nu vor însoţi junii în maialurile de la Pietrele lui Solomon pot rămâne în Piaţa Sfatului, pentru a urmări spectacolul folcloric oferit de comunităţile Braşovului: românească, elenă, maghiară, germană, rromă.