Descoperă Ţara Maramureşului

Descoperă Ţara Maramureşului
Destinația Eco-turistică
Mara – Cosău –  Creasta Cocoșului

     Maramureșul, vatră de cultură și civilizație care și-a dăltuit în lemn istoria, este locul unde tradițiile, portul și arta populară se păstrează ca nicăieri altundeva în România. Maramureșuleste un imens muzeu în aer liber, iar viața de zi cu zi a satului maramureșan este o adevărată întoarcere în timp.

     Din punct de vedere folcloric județul Maramureș este împărțit în patru țări: ,,Țara Maramureșului”, ”Țara Lăpușului”, ”Țara Codrului” și ,,Țara Chioarului”. Țara Maramureșului este cea mai mare, acoperind aproape jumătate din suprafața totală a ținutului administrativ al județului.
Ţara Maramureşului, ţinut de legendă, este situată in partea de nord a României, fiind delimitată la nord de Ucraina prin râul Tisa şi creasta principală a Munţilor Maramureşului, la est de judeţul Suceava (Bucovina), la sud de judeţul Bistriţa Năsăud (Ţara Năsăudului), la vest de Depresiunea Lăpuşului (Ţara Lăpuşului), Depresiunea Copalnic (Ţara Chioarului), Depresiunea Baia Mare şi judeţeul Satu-Mare (Ţara Oaşului), având o suprafaţă de 3.381 km².

    Ţara Maramureşului continuă să-şi atragă oaspeţii prin valoarea şi unicitatea bisericilor de lemn (dintre care 5 sunt incluse în patrimoniul UNESCO), a caselor şi a porţilor din lemn, a instalaţiilor tehnice populare acţionate de apă (mori, pive, vâltori).
Portul tradiţional viu colorat, obiceiurile străvechi de peste an, urme ale unor cetăţi dacice şi fortificaţii militare din primul şi al doilea război mondial, muzeele şi casele memoriale la care se adaugă ospitalitatea maramureşenilor, sunt tot atâtea motive care te fac să vizitezi Ţara Maramureşului.

     Cadrul natural oferă un relief variat ca morfologie şi complex din punct de vedere geologic.
Turiştii sunt încântaţi să descopere sălbăticia munţilor, dealurile, lacurile şi cascadele, izvoarele minerale (peste 200), cheile, craterele vulcanice, peşterile precum şi fauna şi flora cu specii endemice.
Pentru turiştii amatori de drumeţii sunt marcate în zona montană circa 30 de trasee turistice din care 2 sunt trasee tematice (Borşa-Vârful Pietrosul Rodnei, Pasul Gutâi-Creasta Cocoşului).

     În Ţara Maramureşului aproximativ 70% din teritoriu se află inclus în: Parcul Naţional Munţii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei (46339 ha din care numai 9798 ha în Maramureş), Parcul Natural Munţii Maramureşului (148850 ha), Sit Natura 2000 Gutâi – Creasta Cocoşului (693 ha), Sit Natura 2000 Platoul Igniş (19.602 ha), Sit Natura 2000 Tisa Superioară (6392 ha), Sit Natura 2000 Valea Izei şi Dealul Solovan (47684 ha) în care sunt incluse 19 rezervaţii de interes naţional şi 5 rezervaţii de interes local.

    Satele maramureşene aşezate de-a lungul principalelor râuri: Iza cu afluenţii Mara, Cosău şi Ronişoara, Vişeul cu afluenţii Vaser, Repedea şi Frumuşeaua, Săpânţa şi râul Tisa îşi întâmpină oaspeţii la fiecare pas cu originalitatea locurilor, cu obiceiurile vechi şi preparate tradiţionale.

    În jurul acestui ținut minunat ,,Țara Maramureșului” s-au născut numeroase legende. Una dintre aceste legende ne spune că, odinioară Maramureșul istoric a fost locuit de oameni uriași.
   Cortegiul de uriași care a trecut prin acest ținut în urmă cu peste 2000 de ani sa stabilit pentru a construi o cetate înaltă între Tisa și Mara, între Iza și Vișeu, ”Cetatea Cingălău”.
    Ca o cetate puternică de uriași ce era, aceasta avea și un stăpân pe măsură, care se chema Cingălău. Țara uriașilor din Maramureș părea veșnică, până când din ceruri, de sus, i se pecetluiește destinul uriașului și a unicei sale fice. Cingălău va rămâne singur iar Rozalina se va mărita cu un pui de om dând naștere maramureșenilor care vor dăinui cât veacurile.

Știindu-și ursita, aceea de a întemeia un nou neam care să stăpânească ,,Țara Maramureșului”, cei doi așteptau venirea oamenilor mici conduși de căpetenia daco-romană Turda Robonban. Această legendă stă la baza organizării Festivalului ,,Roza Rozalina” care se desfășoară anual în această comună.

    Destinația Ecoturistică Mara – Cosau – Creasta Cocosului face parte din zona etno-folclorică numită ,,Țara Maramureșului”-Maramureșul Istoric, fiind doar o porțiune din aceasta, cu o suprafață de aproximativ 38.041 ha incluzând 4 unități administrativ teritoriale: Budești, Desești, Călinești și Ocna Șugatag cu cele 12 sate aparținătoare: Mara, Deseşti, Hărniceşti, Breb, Hoteni, Ocna Şugatag, Sat Şugatag, Sârbi, Budeşti, Călineşti , Văleni, Corneşti și 13.185 locuitori.

   Zona este plină de valori demne de prețuit ca: biserici de lemn (monument) dintre care două cuprinse în Patrimoniul U.N.E.SC.O., sate tradiționale maramureșene cu o arhitectură specifică demnă de invidiat (reprezentative fiind porțile tradiționale din lemn și gospodăriile țărănești- unice în România), peisaje unice de tip mozaic, tradițiile și obiceiurile bine păstrate și transmise din generație în generație și nu în ultimul rând cele șapte arii protejate de interes național și local precum și cele două situri Natura 2000, înființate cu scopul de a conserva și de a gestiona în mod durabil bogata biodiversitate și resursele naturale ce caracterizează această zonă.

   Această regiune a Maramureșului Istoric a fost cunoscută până acum ca destinație culturală, accentul fiind pus mai mult pe turismul balnear, rural și agroturism iar odată cu dobândirea acestui statut oferta turistică a județului Maramureș s-a diversificat, oferind turiștilor pe lângă oferta existentă și posibilitatea participării la multiple activități turistico-recreative în natură.

Creasta Cocoșului
   Una dintre cele mai spectaculoase formațiuni andezitice- un valoros monument geologic, atât prin aspectul unic, cât şi prin procesele vulcanogenetice pe care le pune în evidenţă. Creasta Cocoşului face parte dintr-o structură vulcanică extinsă, cunoscută cu denumirea de Masivul Gutâi. Structura internă, asocierea cu breciile de taluz, forma de creastă la fel de spectaculoasă, reflectă curgerea lavelor iniţiale, procesele de răcire şi suprapunerea proceselor gravitaţionale de prăbuşire după aliniamente fisurale şi respectiv marginea Bazinului Maramureşului, definit astăzi de depresiunea cu acelaşi nume. La definirea aspectului crenelat contribuie procesele erozionale ulterioare, sporind valoarea estetică a monumentului geologic şi justificând definirea lui ca arie protejată.

Pădurea Crăiască – Pădure seculară- este situată în comuna Ocna Şugatag și are suprafaţa de 44,00 ha.
Vegetaţia caracteristică acestei pădurii este reprezentată prin arborete de gorun – Quercus petraea şi larice – Larix decidua care sunt speciile dominante, dar este consistentă și populația de larice (Larix decidua), diseminat existând exemplare de cireș, tei, jugastru, carpen etc. Stejarul pedunculat și gorunul au aici foarte multe exemplare monumentale, cu vârste de circa 150 de ani, înălțime de 28-30 metri, diametre ale trunchiurilor de 0,6-0,7 metri, dar există și exemplare de dimensiune mult mai mare, unele cu diametre de peste 2 metri și vârstă de peste 300 de ani.

Tăul Morărenilor – Lacul sfegnetelor în formare- habitat rar în România

Cheile Tătarului – Au o geneză unică în România fiind săpate în roci vulcanice andezidice de către apele Văii Brazilor.

Mlaștina Poiana Brazilor – Stațiune relictă de jneapăn, aflată la cea mai joasă altitudine din România. Aria naturală reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofe ce adăpostește o mare varietate de plante (rogoz, bumbăcăriță, negară) specifice turbăriilor; precum și suprafațe acoperite cu vegetație lemnoasă (molid, jneapăn) și pajiști. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări și reptile.

Turbăria Iezerul Mare – Una din cele mai bine conservate mlaștini ologotrofe din Maramureș.

Gutâi – Creasta Cocoșului – Sit de importanță comunitară- NATURA 2000, 9 tipuri de habitate și specii de importanță europeană printre care ursul, râsul și acvila de munte.

Lacurile din Hoteni – Complex de zone umede cu floră și faună de importanță științifică.
Din luna octombrie 2006 aceste arii protejate sunt interconectate în scop turistic împreună cu cele șapte sate (Ocna Șugatag, Budești, Breb,
Hoteni, Hărnicești, Desești, Mara)-reprezentative pentru cultura Maramureșului- prin Drumul Moștenirii Maramureșene- Drumul Verde.
Acest traseu multifuncțional a fost creat pentru turiștii care se deplasează cu mijloace nemotorizate (căruțe, sănii, biciclete, etc) și face legătura între localități, obiective și zone naturale și culturale importante, cu scopul de a încuraja o dezvoltare durabilă și echilibrată și un stil de viață sănătos.
Pe lângă bogația naturală destinația dispune de o mulțime de resurse antromice, cu 12 biserici de lemn-monument istoric din care 2 biserici incluse în patrimoniul UNESCO. Alături de biserici, casele din lemn de pe valea râurilor Mara și Cosău sau porțile de lemn maramureșene
regăsite în fiecare sat evidențiază individualitatea patrimoniului maramureșan construit.

Biserici vechi de lemn (monument UNESCO)- în localitățile:Desești (Sf. Parascheva, 1770), Budești (Sf. Nicolae, 1643) Biserici vechi de lemn (datând între secolele XVI-XVIII)- în localitățile:Hărnicești (1679), Sat-Șugatag (1699), Cornești (sec XVIII dar și bârne mai vechi), Călinești (Căieni-sec XVII), Călinești (Băndreni-1784), Sârbi (Josani-sf sec XVII- Susani-1638), Budești (Susani-sec. XVI-XVII), Breb (cu cel mai vechi turn din România-1530, restul construcției 1621), Hoteni (17900).
În satele destinației 20 de meșteri și artizani își aduc aportul în păstrarea elementelor de identitate: cergi, carpete din lână țesute manual, vopsite în culori vegetale, clopurile maramureșene, zgărdane, cămeși – din portul popular, obiecte din lemn folosite în gospodării (căuce, fus
cu zurgălăi, spărgător de alune, furci, etc.) – vorbind despre legătura om-natură păstrată din generație în generație.

Lemnul este omniprezent în viața localnicilor, vizitatorii pot să descopere în aceste sate o adevarată cultură a lemnului și interconectarea oamenilor cu natura. Exemple vii sunt instalațiile de tehnică țărănească din Sârbi, realizate în întregime din lemn (chiar și părțile mecanice fiind acționate de apele râului Cosău.

Acestea înglobează moara, piua, batoza, vâltoarea și horincia, ca un complex unic prin mărimea și complexitatea sa, utilizat și astăzi de către localnici pentru spălarea și îndesarea țesăturilor de lână, treierat, măcinarea cerealelor și distilarea horincii.
Zeci de turiști se opresc aici zilnic, uimiți de ingeniozitatea țăranilor, care folosesc resursele locale (lemnul și apa) pentru a rezolva nevoile
traiului zilnic în interiorul satului lor.

Destinația Ecoturistică Mara – Cosău – Creasta Cocoşului, un plai maramureșan, cu oameni simpli, modești, ce au o credință aparte în Dumnezeu, este tărâmul în care bătrânii vorbesc cu deschidere și ușurință despre fantasmele trecutului, tărâmul luptei dintre bine și rău, dintre forța divină și cea demonică. Sunt oameni cu suflet mare, harnici muncitori pentru care ziua începe la 5 dimineața și se termină cândva în noapte atunci când, trudiți, își găsesc liniștea în casele lor de lemn, calde și primitoare.
Nu este un loc mai primitor în lume, care să îmbine plăcutul cu frumosul. E un loc în care poți să-ți reevaluezi propia-ți viață, cugetând la umbra copacilor sau pe malul apelor limpezi precum cristalul.