Natură

Parcul National Ceahlău. Ceahlaul este un munte legendar, un adevarat Olimp al românilor. Dintre muntii tarii el este singurul si al doilea din lumea crestina, dupa Muntele Athos, care are o zi de hram: pe 6 august, la Schimbarea la Faţă, este Sarbatoarea Muntelui Ceahlau
Parcul Naţional Ceahlău este accesibil din 4 direcţii:
– Dinspre Piatra Neamţ şi Bacău, prin Bicaz, pe DN 15, prin Poiana Largului pana la Grinties; in continuare pe DJ 155 F la poarta de intrare in parc din Durau. O alta varianta pleaca din DN15 de la Bicaz pe DJ 155F pana la Izvorul Muntelui;
– Dinspre Ardeal, pe DN 15C, de la Gheorghieni prin Lacul Roşu şi Cheile Bicazului până în oraşul Bicaz cu legătură pe DN15 (spre Poiana Largului) şi DJ 155 F (prin Izvorul Muntelui). O altă posibilitate de acces: din Bicazul Ardelean pe drumul comunal spre Telec şi Bistra (poarta de intrare de la Bistra) .
– Dinspre Vatra Dornei, pe DN 17B, până la Poiana Largului; de aici conexiune la DN 15 până la intrarea in localitatea Grinţieş şi, în continuare, prin Bistricioara şi Ceahlău până la Durău (DJ 155F)
– Dinspre Târgu Neamţ pe DN 15B prin pasul Petru Vodă până la Poiana Largului; de acolo pe DJ 15 la Grinţieş şi în continuare, pe DJ 155 F, prin Bistricioara şi Ceahlău până la poarta de intrare din Durău.

Parcul dendrologic Arcalia. parcul dendrologic Arcalia se află în satul cu aceeaşi denumire, sat ce aparţine comunei Şieu Măgheruş, iar din punct de vedere fizico-geografic este situat la marginea nordică a Podişului Transilvaniei, unde râul Şieu meandrează puternic, lăţimea văii atingând, între Arcalia şi Şieu Măgheruş, 2,5 km.
Suprafaţa actuală a parcului este de 17 ha, la care se adaugă livada parcului extinsă pe 1 ha şi un frumos castel, în stil mauro-bizantin, care adăposteşte o sală de conferinţe.

Lacul Colibiţa este cel mai mare lac şi mai reprezentativ lac, de origine antropică, din judeţul Bistriţa-Năsăud. Acest lac a luat naştere în anul 1982, când s-a barat cursul Bistriţei Ardelene, într-o zonă de chei, la contactul dintre Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului. Suprafaţa lacului este de 300 ha, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 113 km², cu un volum total de 100 mil. m³. Deşi realizat cu scopul de alimentare cu apă a localităţilor din aval şi producerea de energie electrică, lacul Colibiţa, a devenit încă de la formare, una dintre principalele resurse turistice ale judeţului, malurile sale fiind împânzite de numeroase cabane şi case de vacanţă.