Natură

Parcul National Muntii Rodnei, Parcul Naţional Munţii Rodnei este situat în nordul Carpaţilor Orientali, suprapunându-se peste cea mai mare parte a ariei Munţilor Rodnei, pe teritoriul judeţelor Bistriţa – Năsăud şi Maramureş. Din punct de vedere geografic se întinde între 47o25’54” şi 47o37’28” latitudine nordică şi 24o31’30” – 25o01’30” longitudine estică.
Suprafaţa parcului este de 46.399 ha, din care fond forestier 27.792,9 ha, păşuni si gol de munte 18.527,6 ha, drumuri forestiere 37,4 ha, lucii de apa 20,5 ha, intravilan 20,6 ha.

Parcul Natural Putna-Vrancea. Suprafaţa Parcului Natural Putna-Vrancea este de 38 190 hectare, reprezentand 41,32 % din suprafaţa montană a judeţului Vrancea.
Parcul Natural Putna-Vrancea, se suprapune sectorului central-nord-vestic al Muntilor Vrancei. Acest parc se inscrie grupei externe a Carpaţilor de Curbură, acoperind în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre sud –vest masivele Mordanu şi Goru. Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune spaţial în cea mai mare parte bazinului hidrografic montan al Putnei.
Parcul Natural Putna-Vrancea este traversat de drumul naţional DN 2D Focşani-Tg. Secuiesc, această rută fiind de importanţă strategică, iar drumul national DN2L face legatura intre localitatile Lepsa si Soveja este închis circulaţiei publice, fiind în curs de reabilitare.

Rezervaţia naturală Tişiţa. Rezervaţia naturală Tişiţa este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din judeţul Vrancea. Beneficiind de o poteca turistică amenajată, ce strabate zona cea mai spectaculoasă a rezervaţiei, aici pe sectoarele Tişiţei unite (Tişitei Mari şi Tişiţei Mici), văile sunt o succesiune de canioane săpate în formaţiuni geologice sedimentare, ce alternează cu bazine depresionare („La Pândar” şi „Lunci” ). Ca rezultat al fragmentării reliefului şi schimbărilor de direcţie a Tişiţelor, declivitatea şi expoziţia au devenit foarte vatiate, astfel ca apar brâne şi poliţe situate la diferite înălţimi, pereţi stâncoşi, subplombe, jheaburi, povârnişuri concave, etc. Această varietate a reliefului a fost exploatată de speciile de ungulate, în special capra neagră şi de prădătorii acestora (lup, urs, râs), dar albia Tişiţelor constituie habitat optim şi pentru vidră. În acest ansamblu peisagistic găsesc condiţii optime de viaţă specii ocrotite precum Tisa (Taxus bacata), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), floarea reginei (Lentopodium alpinum).