Natură

Cascada Rachitele. Din centrul satului Rachitele urmărim drumul forestier ce insoteste Valea Stanciului mergand spre vest, astfel ca dupa 4 km, ajungem la pensiunile din vale. Soseaua trece apoi pe la confluenta Vai Arse si a vaii chei si continua urcand in serpentine spre cursul superior al Vaii Seci. Drumul continua intra in chei si urca acentuat pina deasupra cascadei Valul Miresei.
Frumoasele Chei ale Vaiii Stanciului se remarca prin verticalitatea peretilor, care atrag alpinistii. Cel mai deosebit element este insa impresioanta Cascada Rachitele, ce-si arunca apele tumultoase in doua trepte.
Cascada Rachitele, denumita si Valul Miresei, este situata pe Valea Stanciului, in arealul localitatii Rachitele din comuna Margau, judetul Cluj. Cascada Rachitele este o priveliste extraordinara si pe timp de iarna, atunci cand peretele stancos ingheata. Totodata pe timp de iarna este un excelent loc de escaldare a ghetii pentru cei pasionati de acest sport.

Cascada Bigăr – Munții Aninei. „Cascada Bigăr este situată în Caraș-Severin, România și este una dintre cele mai frumoase din această țară, unică prin felul în care apa cade pe mușchi și se împarte în fâșii.

Parcul Natural Lunca Muresului este situat in vestul Romaniei, in judetele Arad si Timis, limitrof zonei fiind chiar orasul Arad (centrul sau se gaseste la 4 km de limita estica a zonei) cu o populatie de 173.000 locuitori. Parcul Natural Lunca Muresului se intinde de la Arad pana la granita maghiara, de-a lungul raului Mures.

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa. Masivul Buila-Vanturarita este situat in partea central-nordica a Judetului Valcea si face parte din Muntii Capatanii. Masivul iese in evidenta fata de lantul principal al acestora, atat prin dispunere cat si prin constitutie si relief. Creasta principala a Muntilor Capatanii, constituita preponderent din sisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare inspre nord si sud. Exceptie fac doua masive calcaroase, ale caror creste principale sunt dispuse pe directia SV-NE: Masivul Tarnovu in nord-vest si Masivul Buila-Vanturarita in sud-est.

Parcul Natural Vânători Neamţ. Parcul Natural Vânători Neamţ – arie naturală protejată destinată gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul său natural şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.
Parcul Natural Vânători Neamţ se află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, cu precădere în raza comunelor Agapia, Bălţăteşti, Brusturi,Crăcăoani, Vânători Neamţ, Raucesti, Pipirig si a oraşului Tg. Neamţ.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei.   Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei a fost înfiinţat în anul 1990, preocupările în ceea ce priveşte activitatea de ocrotire a naturii în acest spaţiu fiind mult mai vechi. Alexandru Borza în 1932 este cel care a concretizat, pentru prima oară într-un cadru legislativ şi informal favorabil conservării naturii, stabilirea primelor rezervaţii ştiinţifice de pe teritoriul României.
Suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este de 61.211 ha (în proiecţie stereografică 70 datum Dealu Piscului 1970).
Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul judeţului Caraş-Severin ocupând suprafaţa de 23.185 ha, în vestul judeţului Mehedinţi ocupând suprafaţa de 8.220 ha şi în vestul judeţului Gorj cu o suprafaţă de 29.806 ha.
Din punct de vedere geografic, parcul naţional se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie şi până la confluenţa cu râul Belareca, peste Masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng.
Accesul în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este posibil dinspre Drobeta Turnu Severin, Orşova, Timişoara, Caransebeş, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Petroşani, Lupeni.

Parcul Naţional Călimani.  Poziţionat în partea de nord, nord – est a Carpaţilor Orientali, Parcul Naţional Cǎlimani completeazǎ gama de oferte turistice a unei zone mult mai întinse. Este vorba de Depresiunea Dornelor, situatǎ în partea de nord, zonele fluxului turistic cultural istoric din Bucovina, staţiunea Borsec şi defileul Mureşului situate în partea de est, respectiv în sudul Munţilor Cǎlimani.

Parcul National Muntii Rodnei, Parcul Naţional Munţii Rodnei este situat în nordul Carpaţilor Orientali, suprapunându-se peste cea mai mare parte a ariei Munţilor Rodnei, pe teritoriul judeţelor Bistriţa – Năsăud şi Maramureş. Din punct de vedere geografic se întinde între 47o25’54” şi 47o37’28” latitudine nordică şi 24o31’30” – 25o01’30” longitudine estică.
Suprafaţa parcului este de 46.399 ha, din care fond forestier 27.792,9 ha, păşuni si gol de munte 18.527,6 ha, drumuri forestiere 37,4 ha, lucii de apa 20,5 ha, intravilan 20,6 ha.

Parcul Natural Putna-Vrancea. Suprafaţa Parcului Natural Putna-Vrancea este de 38 190 hectare, reprezentand 41,32 % din suprafaţa montană a judeţului Vrancea.
Parcul Natural Putna-Vrancea, se suprapune sectorului central-nord-vestic al Muntilor Vrancei. Acest parc se inscrie grupei externe a Carpaţilor de Curbură, acoperind în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre sud –vest masivele Mordanu şi Goru. Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune spaţial în cea mai mare parte bazinului hidrografic montan al Putnei.
Parcul Natural Putna-Vrancea este traversat de drumul naţional DN 2D Focşani-Tg. Secuiesc, această rută fiind de importanţă strategică, iar drumul national DN2L face legatura intre localitatile Lepsa si Soveja este închis circulaţiei publice, fiind în curs de reabilitare.

Rezervaţia naturală Tişiţa. Rezervaţia naturală Tişiţa este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din judeţul Vrancea. Beneficiind de o poteca turistică amenajată, ce strabate zona cea mai spectaculoasă a rezervaţiei, aici pe sectoarele Tişiţei unite (Tişitei Mari şi Tişiţei Mici), văile sunt o succesiune de canioane săpate în formaţiuni geologice sedimentare, ce alternează cu bazine depresionare („La Pândar” şi „Lunci” ). Ca rezultat al fragmentării reliefului şi schimbărilor de direcţie a Tişiţelor, declivitatea şi expoziţia au devenit foarte vatiate, astfel ca apar brâne şi poliţe situate la diferite înălţimi, pereţi stâncoşi, subplombe, jheaburi, povârnişuri concave, etc. Această varietate a reliefului a fost exploatată de speciile de ungulate, în special capra neagră şi de prădătorii acestora (lup, urs, râs), dar albia Tişiţelor constituie habitat optim şi pentru vidră. În acest ansamblu peisagistic găsesc condiţii optime de viaţă specii ocrotite precum Tisa (Taxus bacata), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), floarea reginei (Lentopodium alpinum).