Natură

Parcul Natural Putna-Vrancea. Suprafaţa Parcului Natural Putna-Vrancea este de 38 190 hectare, reprezentand 41,32 % din suprafaţa montană a judeţului Vrancea.
Parcul Natural Putna-Vrancea, se suprapune sectorului central-nord-vestic al Muntilor Vrancei. Acest parc se inscrie grupei externe a Carpaţilor de Curbură, acoperind în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre sud –vest masivele Mordanu şi Goru. Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune spaţial în cea mai mare parte bazinului hidrografic montan al Putnei.
Parcul Natural Putna-Vrancea este traversat de drumul naţional DN 2D Focşani-Tg. Secuiesc, această rută fiind de importanţă strategică, iar drumul national DN2L face legatura intre localitatile Lepsa si Soveja este închis circulaţiei publice, fiind în curs de reabilitare.

Rezervaţia naturală Tişiţa. Rezervaţia naturală Tişiţa este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din judeţul Vrancea. Beneficiind de o poteca turistică amenajată, ce strabate zona cea mai spectaculoasă a rezervaţiei, aici pe sectoarele Tişiţei unite (Tişitei Mari şi Tişiţei Mici), văile sunt o succesiune de canioane săpate în formaţiuni geologice sedimentare, ce alternează cu bazine depresionare („La Pândar” şi „Lunci” ). Ca rezultat al fragmentării reliefului şi schimbărilor de direcţie a Tişiţelor, declivitatea şi expoziţia au devenit foarte vatiate, astfel ca apar brâne şi poliţe situate la diferite înălţimi, pereţi stâncoşi, subplombe, jheaburi, povârnişuri concave, etc. Această varietate a reliefului a fost exploatată de speciile de ungulate, în special capra neagră şi de prădătorii acestora (lup, urs, râs), dar albia Tişiţelor constituie habitat optim şi pentru vidră. În acest ansamblu peisagistic găsesc condiţii optime de viaţă specii ocrotite precum Tisa (Taxus bacata), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), floarea reginei (Lentopodium alpinum).

Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina (PNGM-C) este situat în Munţii Şureanu (cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi ai Sebeşului) din Carpaţii Meridionali, fiind mărginit de depresiunile Haţegului la vest şi Orăştiei la nord. Parcul situat integral în judeţul Hunedoara, cuprinde întinse suprafeţe de păduri, precum şi alte folosinţe ale terenurilor (păşuni, fâneţe, arabil, zone carstice, cursuri de ape, monumente istorice, situri arheologice) şi aşezări umane (intravilan).
Accesul în parc se poate face prin staţiile C.F.R.: Orăştie, Călan, Pui, Baru Mare şi Băniţa, precum şi de pe D.N. 66 din localităţile Călan (spre Boşorod şi Luncani), Pui (spre Ohaba Ponor), Baru şi Băniţa. De pe drumul E 68, prin Orăştie-Costeşti şi drumul judeţean, se poate ajunge la Sarmizegetusa – Regia. Între diferitele puncte de interes turistic există drumuri comunale, forestiere, precum şi numeroase trasee (poteci) turistice.

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Accesul către Parcul Naţional Cheile Bicazului- Hăşmaş se poate face în principal dinspre Bicaz ( jud. Neamţ ) şi Gheorgheni ( jud. Harghita) oraşe legate de D.N. 12C ce traversează Parcul Naţional prin zona Staţiunii Lacu Roşu şi Cheile Bicazului şi dinspre comuna Sândominic pe D.J.125 prin oraşul Bălan .

Parcul National Ceahlău. Ceahlaul este un munte legendar, un adevarat Olimp al românilor. Dintre muntii tarii el este singurul si al doilea din lumea crestina, dupa Muntele Athos, care are o zi de hram: pe 6 august, la Schimbarea la Faţă, este Sarbatoarea Muntelui Ceahlau
Parcul Naţional Ceahlău este accesibil din 4 direcţii:
– Dinspre Piatra Neamţ şi Bacău, prin Bicaz, pe DN 15, prin Poiana Largului pana la Grinties; in continuare pe DJ 155 F la poarta de intrare in parc din Durau. O alta varianta pleaca din DN15 de la Bicaz pe DJ 155F pana la Izvorul Muntelui;
– Dinspre Ardeal, pe DN 15C, de la Gheorghieni prin Lacul Roşu şi Cheile Bicazului până în oraşul Bicaz cu legătură pe DN15 (spre Poiana Largului) şi DJ 155 F (prin Izvorul Muntelui). O altă posibilitate de acces: din Bicazul Ardelean pe drumul comunal spre Telec şi Bistra (poarta de intrare de la Bistra) .
– Dinspre Vatra Dornei, pe DN 17B, până la Poiana Largului; de aici conexiune la DN 15 până la intrarea in localitatea Grinţieş şi, în continuare, prin Bistricioara şi Ceahlău până la Durău (DJ 155F)
– Dinspre Târgu Neamţ pe DN 15B prin pasul Petru Vodă până la Poiana Largului; de acolo pe DJ 15 la Grinţieş şi în continuare, pe DJ 155 F, prin Bistricioara şi Ceahlău până la poarta de intrare din Durău.

Parcul dendrologic Arcalia. parcul dendrologic Arcalia se află în satul cu aceeaşi denumire, sat ce aparţine comunei Şieu Măgheruş, iar din punct de vedere fizico-geografic este situat la marginea nordică a Podişului Transilvaniei, unde râul Şieu meandrează puternic, lăţimea văii atingând, între Arcalia şi Şieu Măgheruş, 2,5 km.
Suprafaţa actuală a parcului este de 17 ha, la care se adaugă livada parcului extinsă pe 1 ha şi un frumos castel, în stil mauro-bizantin, care adăposteşte o sală de conferinţe.

Lacul Colibiţa este cel mai mare lac şi mai reprezentativ lac, de origine antropică, din judeţul Bistriţa-Năsăud. Acest lac a luat naştere în anul 1982, când s-a barat cursul Bistriţei Ardelene, într-o zonă de chei, la contactul dintre Munţii Călimani şi Munţii Bârgăului. Suprafaţa lacului este de 300 ha, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 113 km², cu un volum total de 100 mil. m³. Deşi realizat cu scopul de alimentare cu apă a localităţilor din aval şi producerea de energie electrică, lacul Colibiţa, a devenit încă de la formare, una dintre principalele resurse turistice ale judeţului, malurile sale fiind împânzite de numeroase cabane şi case de vacanţă.

Cascada Rachitele. Din centrul satului Rachitele urmărim drumul forestier ce insoteste Valea Stanciului mergand spre vest, astfel ca dupa 4 km, ajungem la pensiunile din vale. Soseaua trece apoi pe la confluenta Vai Arse si a vaii chei si continua urcand in serpentine spre cursul superior al Vaii Seci. Drumul continua intra in chei si urca acentuat pina deasupra cascadei Valul Miresei.
Frumoasele Chei ale Vaiii Stanciului se remarca prin verticalitatea peretilor, care atrag alpinistii. Cel mai deosebit element este insa impresioanta Cascada Rachitele, ce-si arunca apele tumultoase in doua trepte.
Cascada Rachitele, denumita si Valul Miresei, este situata pe Valea Stanciului, in arealul localitatii Rachitele din comuna Margau, judetul Cluj. Cascada Rachitele este o priveliste extraordinara si pe timp de iarna, atunci cand peretele stancos ingheata. Totodata pe timp de iarna este un excelent loc de escaldare a ghetii pentru cei pasionati de acest sport.

Cascada Bigăr – Munții Aninei. „Cascada Bigăr este situată în Caraș-Severin, România și este una dintre cele mai frumoase din această țară, unică prin felul în care apa cade pe mușchi și se împarte în fâșii.

Parcul Natural Lunca Muresului este situat in vestul Romaniei, in judetele Arad si Timis, limitrof zonei fiind chiar orasul Arad (centrul sau se gaseste la 4 km de limita estica a zonei) cu o populatie de 173.000 locuitori. Parcul Natural Lunca Muresului se intinde de la Arad pana la granita maghiara, de-a lungul raului Mures.