Skip to main content
CADRU GENERAL
  Intreaga Vale a Prahovei este un  fascinant si maiestos amfiteatru al Carpatilor romanesti, aici fiecare dintre noi regasindu-si locul de popas si bucurie. Nu reprezinta o noutate faptul ca intreaga vale a Prahovei a cunoscut cele mai importante investitii fiind totodata si destinatia turistica montana cea mai cautata de la noi din tara.
Dintre toate localitatile de munte ale Vaii Prahovei, statiunea Busteni are un farmec aparte aceasta datorandu-se si peisajului deosebit oferit de crestele turfase ale Bucegilor, vârfurilor semețe ale Jepilor Mari, Jepilor Mici,  Pietrei Arse, legendarului vârf  Coștila – denumit Paradisul alpiniștilor dar și impunătorului monument de pe Caraiman, înălțat în cinstea eroilor căzuți în primul război mondial,  cladirilor cu arhitectura specifica montana cit si asezarii in sine.
Chiar daca Busteniul arata ca o mica statiune este evident ca aici au loc schimbari majore care pot fi percepute cu ochiul liber al turistului, calatorului, localnicului etc.
Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii Busteni posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu cartierul Poiana Țapului, iar pe stinga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu cartierul avand acelasi nume. Pozitia matematica a statiunii Busteni este data de urmatoarele coordonate:
– Latitudine nordica 45 25
-Longitudine estica 25 33
Altitudinea minima (la statia CFR) este de 882 m si maxima (la ultima casa de pe strada Matei Basarab) de 980 m.
Distanta pana la Bucuresti, pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata = 129 Km; pana la Brasov pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata Bucuresti – Brasov = 37 Km. Limita nordica a localitatii este plasata in preajma kilometrului 133 – unde se gaseste tunelul taiat in pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudica in apropierea orasului Sinaia, la kilometrul 126, in punctul numit Vadul Cerbului sau Gura Padurii.
Din punct de vedere turistic, orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incantatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi între vârfurile Caraiman și coștila, care constituie principala atractivitate a statiunii. Pereții munților din jur coboară amețitor de la peste 2 000 de metri, dând peisajului o sălbatică măreție.
 
CADRU NATURAL
Desi orasul Busteni este situat intr-o zona muntoasa, Valea Prahovei se largeste in aceasta regiune formand o intinsa suprafata aproape orizontala in unele locuri. Din aceasta cauza peisajul este fermecator. Intr-un loc restrans de numai cativa kilometrii se poate vedea o varietate a climei, vegetatiei si a solurilor, orasul reprezentand din acest punct de vedere cel mai mare centru turistic si alpin din Romania
Muntii Bucegi fac parte din Carpatii Meridionali, sunt situati la capatul rasaritean al acestora si au o suprafata de aproximativ 300 km patrati.
Limitele geografice ale Bucegilor sunt: Valea Prahovei la est, ii desparte de Muntii Baiului (Garbova); Valea Cerbului si Valea Glajariei, tot la est, ii separa de muntii Predealului; Tara Barsei la nord; culoarul Bran – Rucar la vest, catre Piatra Craiului; Valea Brateiului si Valea Ialomitei in sud-vest catre Muntii Leaota; Valea Ialomicioarei in sud-est catre Gurguiatul.
 
RELIEF
Varful Omul (2505 m) este punctul de altitudine maxima al muntilor Bucegi si in acelasi timp un nod orografic din care se resfira cele cinci culmi mai importante ale masivului: culmea principala, culmea Strunga, culmea Scara-Gaura, culmea Bucsoiului si culmea Morarului.
Culmea principala, desprinsa spre sud din Varful Omul, desparte Valea Prahovei de Valea Ialomitei si prin culmea Surlele-Brandusa ajunge pana la Moroieni, avand o lungime de cca 24 km. In partea centrala, culmea se lateste formand un platou (Platoul Bucegilor) cu o lungime de 10 km si o latime de pana la 3 km. De la Varful Omul spre sud culmea cuprinde: Varful Bucura Dumbrava (2503 m); Varful Gavanele (2472 m); Coltii Obarsiei (2405 m); Saua Sugarilor (2360 m); coama lata a muntelui Costila; Platoul Bucegilor adancit la mijloc si marginit la rasarit si la apus de cate un sir de inaltimi: primul, sirul prahovean, al doilea, sirul ialomitean. Sirul prahovean cuprinde muntii: Costila (2490 m), Caraiman (2384 m), Jepii Mici (2143 m), Jepii Mari (2075 m), Piatra Arsa (2044 m), Furnica (2103 m), Varful cu Dor (2030 m), Vanturis (1942 m) si Paduchiosu. Sirul ialomitean cuprinde muntii: Babele, cu Varful Baba Mare (2294 m), Cocora (2191 m), Pietrosul (1931 m), Laptici (1872 m), Blana (1875 m), Nucetul (1861 m), Oboarele (1707 m), Dichiu (1713 m), intre Babele si Caraiman se adanceste valcelul de la obarsia vaii Jepilor; de la Babele spre sud, cele doua siruri de munti sunt despartite de Valea Izvorul Dorului, avand un curs de la nord la sud; la nord de Muntele Vanturis, valea coteste brusc spre est, formeaza Cascada Vanturisului si se varsa in Valea Prahovei. Muntele Paduchiosu incheie sirul prahovean la sud de Muntele Vanturis. Sirul ialomitean continua inca peste 10 km prin culmea Surlele-Brandusa.
Culmea Strunga porneste din Varful Gavanele initial spre vest dar dupa un scurt segment se orienteaza spre sud si formeaza impreuna cu culmea principala o uriasa potcoava deschisa spre sud. Culmea Strunga cuprinde muntii: Doamnele (2402 m). Gutanul (2246 m), Batrana (2181 m), Coltii Tapului (2168 m), Strungile Mari (2089 m), Saua Strunga (1909 m), Strungulita (1968 m), Tatarul (1998 m), Deleanu (1904 m) Lucacila (1895 m), Lespezi (1686 m). Lungimea totala a culmii Strunga este de cca 18 km. Culmea Bucsa, desprinsa spre vest din Muntele Strungulita, face legatura cu masivul Leaota. Cele doua culmi mari ale masivului prezinta spre Valea Ialomitei culmi secundare scurte.
Creasta Morarului se desprinde din Varful Omul spre est, incepe cu un varf putin pronuntat, Capu Morarului (2501 m) si sfarseste cu Acele sau Coltii Morarului.
Culmea Bucsoiului se desprinde din Varful Omul spre nord, formeaza doua sei: a Morarului si Bucsoiului dupa care se inalta in Varful Bucsoiul (2492 m). Din acesta pornesc doua ramificatii: creasta Bucsoiului Mare spre nord si creasta Bucsoiului Mic sau Creasta Balaurului spre est, aceasta sfarsind in saua larga de la Pichetul Rosu.
Culmea Scara-Gaura se desprinde din Varful Omul spre vest formand varfurile Scara (2421 m) si Lancia (2288 m). Din culmea Scara se ramifica spre nord creasta Padina Crucii intre vaile Malaiesti (est) si Tiganesti (vest). Varful Scara este punctul de ramificatie al cuhnilor Gaura (vest) si Tiganesti (nord). Culmea Tiganesti prezinta varfurile Tiganesti (2019 m) si Velicanul (1902 m) si culmile secundare Ciubotea si Clincea orientate spre nord-vest.
Culmile Morarului, Bucsoiului si Scara-Gaura cu ramificatiile Padina Crucii. Tiganesti, Ciubotea si Clincea sunt denumite de geografi "culmile nordice" ale masivului.
Impresionanta zona de abrupt a muntilor Bucegi cuprinde versantul prahovean al culmii principale cu muntii Costila, Caraiman si Jepii Mici, culmile nordice si versantul apusean al Culmii Strunga cu muntii Gutanul si Grohotisul, intreaga zona este favorabila practicarii alpinismului.
In contrast cu acest abrupt, versantul prahovean al muntelui Furnica prezinta pante favorabile practicarii schiului.
Vaile.
In jurul Varfului Omul se adancesc noua vai glaciare. Trei dintre acestea se afla la originea vaii Ialomitei: Valea Obarsiei, Doamnelor si Sugarilor. Valea Cerbului se adanceste spre est iar celelalte: Valea Morarului, Malaiesti, Tiganesti, Ciubotea si Gaura intre culmile nordice.
Valea Ialomitei, principala vale a muntilor Bucegi, cuprinde in bazinul ei mai multe vai, dintre care cea mai interesanta este Valea Horoabei. Cele mai importante vai din versantul prahovean sunt Valea Cerbului si Valea Morarului, apoi vaile: Alba, Jepilor, Urlatorilor, Babei, Pelesului, Zgarburei.
Un loc aparte il ocupa vaile de abrupt, prapastioase si dificile, parcurgerea lor fiind posibila folosind tehnica alpinismului. Astfel Valea Adanca, Rapa Zapezii, Valcelul Tancurilor, Valea Poienii, Bujorilor si Comorilor din Morar; vaile din abruptul nordic si estic al Costilei: Priponului, Caprelor, Urzicii, Tapului, Seaca a Costilei, Verde, Malinului, Galbenelelor, Costilei, toate afluenti ai Vaii Cerbului; Albisoarele si Valea Seaca a Caraimanului, afluenti ai Vaii Albe; Valea Spumoasa, Seaca dintre Clai si Comorilor din bazinul Urlatorilor.
In partea nordica a masivului se afla Valea Glajariei, Valea Ghimbavului in care debuseaza vaile Bucsoiului, Malaiesti si Tiganesti. La nord-vest masivul este brazdat de vaile Urlatoarea Mare, Mica si a Clincii care formeaza mai jos Valea Portii; la vest de Valea Gaura continuata cu Valea Catunului si a Simonului; sub Strunga de Valea Grohotisului urmata de Bangaleasa si Moieciul; Valea Brateiului separa Bucegii de masivul Leaota. In sud Valea Ialomicioarei delimiteaza masivul Bucegi de Gurguiatu.
 
CLIMA
 În principiu, putem vorbi ca aici cliamtul este sbalpin, tonic-stimulent cu aer pur, ozonat. Temperatura medie anuala este functie de altitudine. Astfel, in Valea Prahovei, intre Sinaia si Busteni, este de +6�C in timp ce la Varful Omul este de -2,6�C. Izoterma de 0�C este teoretic situata la 1910 m, corespunzand altitudinii maxime de vegetatie a arborilor. Gradientul termic vertical mediu este de 0,54�C iar izotermele anuale sunt etajate la diferente de nivel de 185 m.
Temperatura medie lunara cea mai scazuta este in ianuarie cand izoterma de – 6�C se afla la 1250 m iar cea de -10�C la 2250 m. Temperatura medie lunara maxima este in iulie, cand izoterma de +10�C se afla la altitudinea de 1800 m. Temperaturile maxime si minime absolute variaza intre +32 �C si -27 �C la Busteni si -38 �C pe Varful Omul.
Media anuala a intensitatii vantului pe Varful Omul este de 7 m/s, vantul puternic cu taria de 10-15 m/s bate timp de 8 luni iar uraganele reprezinta ¼ din totalul observatiilor in lunile de iarna.
Ceata este prezenta 23 zile pe an la Busteni si 258 zile la Varful Omul. Precipitatiile anuale se situeaza intre 808 mm/mp la Busteni si 1346 mm/mp la Varful Omul, luna cea mai bogata in precipitatii fiind iunie iar cea mai saraca octombrie.
Zapada acopera solul timp de 78 zile pe an la Busteni , 153 zile la Pestera (1610 m), si 208 zile la Omul. Prima zapada de schi poate sa se aseze in octombrie la Partia Kalinderu, iar ultima in luna mai la Omul, in timp ce in Valea Alba "La Verdeata" se poate schia uneori pana in iulie.
Factorii climatici sunt benefici în  tratarea afectiunilor respiratorii si neuro-motorii, aici functioneaza un sanatoriu balneoclimateric destinat copiilor și tinerilor  pînă în 18 ani cu o capacitate de 150 de locuri.
 
ISTORIE
Atestată documentar de la începutul sec. XIX, datorită prezenței a două hanuri.
Statiunea, inconjurata de munti, a fost in anul 1916 locul unor confruntari militare in timpul Primului Razboi Mondial. In varful Muntilor Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, vegheaza un monument comemorativ inalt de 25 m, Crucea Eroilor Neamului, construit intre 1926 – 1928. Monumentul a fost construit in memoria eroilor cazuti in primul razboi mondial din initiativa reginei Maria cu bani colectati de la deponenti inclusiv Casa regala britanica si guvernele tarilor Aliate.
In perioada sarbatorilor de iarna, Busteniul este sufocat de numarul mare al turistilor care vin sa isi petreaca sarbatorile traditionale la munte in compania celor dragi, savurand din plin privelistiile splendide oferite de Jepii Mari, Jepii Mici si Piatra Arsa. Aglomeratia in sezonul alb se datoreaza si numarului mare de case de vacanta construite dupa revolutie, din ultimele statistici cifra acestora este de peste 2 000 care se adauga la constructiile deja existente si numeroaselor structurii de primire turistice construite in ultimi anii, toate acestea contribuind la gradul mare de aglomerare a statiunii mergand in anumite perioade pana la refuz.
In alta ordine de ideii, daca inainte de anii 90 se vorbea de mica statiune Busteni, astazi putem afirma ca avem in fata un oras turistic in plina dezvoltare care tinde cum e si firesc si mai sus.
Aceasta performanta se datoreaza oamenilor locului si iubitorilor de turism care au crezut in steaua acestei statiunii si au reusit sa atraga zeci de proiecte de modernizare a infrastructurii.
Armonia si splendoarea peisajului, aici la Busteni sunt unice si incantatoare.
Despre posibilitatile de reecrere si de petrecere a timpului in mod cat mai placut trebuie sa reamintim obiectivele turistice deja cunoscute si mediatizate ca Biserica domneasca, Castelul Cantacuzino, Casa de cultura, Casa memoriala "Cezar Petrescu", Manastirea Caraiaman -loc de pelerinaj, Plimbari cu telecabina pe platoul Bucegilor, Babele, Sfinxul etc.
In sezonul de iarna majoritatea isi indreapta intreaga doza de andrenalina catre sporturile de iarna. Partia Kalinderu avand capacitatea necesara de a gazdui orice eveniment sportiv de marca din tara si de ce nu din afara. In acest sens este deja cunoscutul Campionat Mondial de Escalada de Gheata.
Este un lucru cunoscut ca Busteni este poarta de plecare in cele mai multe trasse turisitice din Muntii Bucegi.
Pentru a afla mai multe despre obiectivele turistice, locurile de destindere si recreere; caldura si ospitalitatea localnicilor si bogatia manifestarilor locale, in orice anotimp, va asteaptam sa respirati aerul rece al semetelor creste ale Bucegilor si sa fiti martori la spectacolul nemarginit al naturii oferit de masivele Caraiman si Costila.
 
II
AGREMENT
Obiective turistice:
 
Casa Memoriala Cezar Petrescu
Casa scriitorului Cezar Petrescu a fost construita in anul 1918 (arhitectura traditionala) de catre familia avocatilor Elena si Dionisie Hobilescu, care o folosit-o casa de vacanta pana in anul 1937, cand a fost cumparata de scriitorul Cezar Petrescu, care a locuit aici cu familia in perioada 1937 – 9 martie 1961. La scurt timp dupa decesul scriitorului sotia impreuna ci ceilati mostenitori au donat-o statului roman
Muzeul Memorial Cezar Petrescu a fost inaugurat la data de 17 decembrie 1967, figurand in prezent ca Sectie a Muzeului Judetean de Istorie si Arheologiea Prahova. Cladirea de-a lungul timpului a suferit o serie reparatii partiale in 1977 si 1992.
Interiorul pastreaza nestirbit vechiul stil : mobilier rustic, scoarte vechi, ceramica romaneasca, statui si tablouri, peste 10 000 de volume si reviste, toate donate de urmasii lui Cezar Petrescu, dezvaluie la acest mare scriitor si publicist, doua trasaturi majore, pretuirea artei populare si marea pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile sale se adreseaza copiilor, fiind traduse in 22 de limbi, scriitorul insusi traducand literatura din franceza si rusa. Expozitia documentara prezinta documente originale, acte de familie, de stare civila, de studii si profesionale, corespondenta si manuscrise, fotografii si editii princeps ale operei scriitorului. Alaturi de acestea se intalnesc traduceri facute de Cezar Petrescu (1892 – 1961), traduceri ale operei sale in alte limbi, lucrari de grafica executate de scriitor. Cabinetul de presa de la etajul II cuprinde colectii de ziare si reviste, adunate de catre scriitor incepand din anii de liceu.
Localitate Busteni : Adresa Strada Tudor Vladimirescu, nr. 2
Telefon 0244 / 321.080
Program de vizitare
Luni – Inchis
Marti: 09:00 – 17:00
Miercuri: 09:00 – 17:00
Joi: 09:00 – 17:00
Vineri: 09:00 – 17:00
Sambata: 09:00 – 17:00
Duminica: 09:00 – 17:00
Ghid asigurat limba romana si franceza
 
Monumetul "Ultima grenada"
Monumentul "Ultima Grenada" – monument ridicat in anul 1928, in memoria eroului Caporal Vasile Musat" dar si eroilor cazuti in primul razboi mondial. Monumentul este situat in fata Garii CFR Busteni, a fost ridicat prin grija patronului Fabricii de Hartie Otto Schiel. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara.
 
Biserica Domneasca
Biserica Domneasca: Zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura, dotarile interioare si vechimea sa, intrand in randul monumentelor remarcabile ale orasului. Biserica Domneasca – construita in anul 1889, ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta pictati in marime naturala in pronaos, se remarca prin arhitectura deosebita, dotarile interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tattarescu)
In forma de cruce cu doua turle de forme diferie, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena.Icoanele originale pastrate, sunt pictate de Gheorghe Tatarascu si ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia – Agnes Exner.
 
Casa de cultura.
– Casa de cultura construita in 1886 are o istorie deosebita. La sfarsitul secolului XVIII-lea a functionat ca scoala. In prezent Casa de cultura functioneaza ca un amplu complex cultural in care isi desfasoara activitatea si Biblioteca Oraseneasca. Casa de cultura dispune de o sala cu 260 locuri, fiind dotata cu instalatie moderna de lumini si sonorizare
 
Crucea Eroilor de pe Caraiman
"Crucea de pe Caraiman" – Cel mai mare si valoros monument al orasului Busteni, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru intregirea neamului. A fost construita intre anii 1926-1928 prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe saua muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Inaugurarea monumentului a avut loc la 14 septembrie 1928, de ziua Sfintei Cruci – ziua Eroilor Neamului, ocazie cu care pentru prima oara locuitorii Vaii Prahovei Superioare au privit Crucea Eroilor luminata pe timpul noptii.
Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. Crucea propriu-zisă are înălțimea de 33 m.  In anul 2005 Monumentul a fost racordat la energia electrica a orasului prin eforturile si grija domnului primar Ec. Emanoil Savin, iar in noptile cand cerul este senin, privitorului i se ofera o imagine feerica prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.
 
Sfinxul din Bucegi alt. 2216 m
Prin aspectul sau omenesc, creaza o imagine tulburatoare: fata proportionata, buze severe, barbie voluntara. Din punct de vedere istoric si chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost raspandite mai ales in zona Marii Egee. Dupa toate probabilitatile avem o reprezentare a supremei divinitati a timpurilor pelasge. Pelasgi au fost triburi preindoeuropene care au populat indeosebi regiunea Marii Egee, pana la migratia triburilor grecesti, extinzandu-se astfel pana in Elada, Asia Mica si Egipt. Sfinxul reprezinta, dupa istoricul N. Densusianu, "Figura cea enorm de colosala din Carpatii Daciei si care ne infatiseaza o expresie suverana de demnitate si o imensitate de putere ce nu putea sa reprezinte decat pe zeul cel mare, national al triburilor pelasge, caruia i-au fost consacrate peste tot locul inaltimile cele mai impunatoare ale muntilor". Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Sfinxul de la Gizeh, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh. In sprijinul acestei ipoteze vine si constatarea asemanarii Sfinxului din Bucegi cu o statuie a lui Zeus descoperita in Italia si pastrata actualmente la Vatican. Acest bust prezinta trasaturile lui Zeus intr-o figura barbara, severa caracteristica tracilor. Iata o serie de asemanari care fundamenteaza ipotezele expuse: actualul Sfinx al Bucegilor are aceeasi inaltime cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh. Desi toate zeitatile Egiptului au corpuri omenesti si capete de animale, Sfinxul de la Gizeh are corp de leu si cap de om.
Situat la 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima data, prin anul 1900, dar din fata, si nu din profil, asa cum apare in imaginile "uzuale". El a fost denumit astfel abia incepand din anul 1936. Imaginea de sfinx a aparut in momentul in care stanca, azi inalta de 8 m, cu o latime de 12 m, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma. Stanca cu infatisare de om priveste spre cercul de precesie al echinoctiilor. Megalitul capata conturul cel mai limpede la data de 21 noiembrie, cand apune soarele.
 
Babele
Babele sunt formatiuni stancoase situate in apropiere de varful Baba Mare (altitudine 2292 m), situat in masivul Bucegi din Carpatii Meridionali.
Alaturi de Sfinx se inalta grupul de stanci cunoscute sub numele de "Babele". Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii. Despre aparitia lor s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul
Accesul poate sa fie cu telecabina din Busteni sau cu piciorul de la Busteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsa.
 
Cascada "Urlatoarea"
Cascada Urlatoarea din Muntii Bucegi este una dintre cele mai spectaculoase din Romania, atat prin debit, cat si prin inaltime (15 metri). Cascada Urlatoarea este o cascada formata de paraul Urlatoarea, aflata in apropierea traseului turistic care duce din Busteni spre Platoul Bucegi pe valea Jepilor Mari. La punctul numit "La Gratar" drumul se bifurca, spre dreapta, poteca marcata cu triunghi albastru duce la Cabana Piatra Arsa.
Linistea este tulburata de un vuiet puternic, iar din spatele stancilor apare Cascada Urlatoarea. In zona veti descoperi ca exista si alte casacade mai mici, desfasurate pe cateva zeci de metri mai sus, pe cele doua paraise, Urlatoarea Mare si Urlatoarea Mica.
 
Castelul Cantacuzino – construit in anul 1910 de catre printul Gheorghe Grigore Cantacuzino zis "Nababu"
Porecla de Nababu a primit-o din cauza averii sale impresionante. Se spunea ca ar fi putut pava intreaga curte aferenta castelului cu monede de aur. Castelul este inconjurat de cascade, grote si fantani arteziene. Aici gasiti una din cele mai frumoase colectii de tapiserii din tara. Este in topul primelor castele din Romania din punct de vedere architectural. Multa vreme castelul a functionat ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, urmand ca dupa finisarea noului sediu al sanatoriului, sa fie repus in circuitul turistic.
 
Casa Romano-Franceza.
Amplasata in centrul orasului vis – a – vis de Primaria orasului Busteni ( Bulevardul Libertatii – 174 ) se gaseste Casa Romano – Franceza ( CRF ), institutie care are drept scop raspandirea culturii si civilizatiei romane prin orice mijloc legal in zona Vaii Prahovei (de la Campina la Predeal). In acelasi timp CRF asigura legatura dintre cele doua localitati infratite Moissy – Cramayel – Franta ( departamentul Saint -et – Marnel – localitate situata la aproximativ 35 Km in sud – estul Parisului ) si orasul Busteni. Asociatiei de Infratire Busteni – Moissy – Cramayel si sediul Consortiului Local Busteni.
 
Telecabina
Stațiunea este legată de Platoul Bucegilor printr-o linie de telecabină, cea mai lungă din România și a treia din Europa.
 
Prezentare ampla orasul Busteni
Agenția România Turistică

Author Agenția România Turistică

More posts by Agenția România Turistică

Leave a Reply

Top