Înainte de Lăsata Secului, scheienii obişnuiau pe vremuri să sărbătorească venirea primăverii mascându-se. Tradiţia desfiinţată, ca multe altele de venirea comuniştilor la putere, a fost readusă la viaţă din acest an de Asociaţiei Şcheienilor, recent înfiinţată la Braşov.
„Măscărici” deghizaţi în vrăjitoare, hornari, beţivi sau femei de moravuri uşoare, copii costumaţi în animalele preferate, dar şi braşoveni îmbrăcaţi în costume de epocă au luat parte la începutul lui martie la parada Măscăricilor. Brasovenii din Schei „mascaţi” s-au întâlnit în faţa Bisericii „Sfânta Treime” de Pe Tocile. De aici, „măscăricii” au pornit într-o paradă prin centrul istoric al Braşovului, pe traseul str. Căpitan Ilie Birt, str. Prundului, str. Poarta Şchei şi s-au oprit la Centrul Cultural „Reduta”. Pe traseu, mascaţii au împărtăşit braşovenilor care s-au oprit să îi admire, gogoşi şi rachiu, după cum cere tradiţia de lăsata secului. După defilare, măscăricii au poposit la Centrul Cultural Reduta, unde au avut parte de un bufet suedez sau trocăresc cum se numea în urmă cu 60 de ani masa măscăricilor.
Potrivit şcheianului Eugen Moga, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Şcheienilor, obiceiul este „o sărbătoare a bucuriei, a reînnoirii şi a primăverii”.
Pe vremuri, obiceiul se desfăşura doar în interiorul comunităţii şcheiene. „Oamenii se mascau şi mergeau între vecini. Costumele erau improvizate – se îmbrăcau cu haina pe dos, îşi puneau ochelari, se murdăreau cu funingine pe faţă, îşi puneau o pălărie caraghioasă. Dar se şi puteau închiria costume, de la magazinul Gebauer.
Astfel costumaţi, mergeau în grupuri mici, de 3-4 persoane la prieteni, între vecini. Acolo erau primiţi cu gogoşi şi un lichior special, o băutură trocărească făcută din zahăr ars şi chimen”, povesteşte Eugen Moga.
09.03.2011, ora 14:00