Târgul Drăgaica, Buzău

Târgul Drăgaica, Buzău

Târgul ”Drăgaica”are loc în perioada 10 – 24 iunie

Are loc anual în perioada 10-24 iunie, este cunoscut drept cel mai vechi târg din zona Munteniei (încă din vremea lui Dimitrie Cantemir). Acesta se desfăşoară în zona de sud a municipiului Buzău şi este o sărbătoare tradiţională închinată debutului strângerii recoltelor, un prilej de sărbătoare şi de bucurie pentru belşugul holdelor, care se încheie în ziua de Sânziene, sau ziua Drăgăicii cum i se mai spune în zonă.

Aflat la întretăierea drumurilor comerciale care legau Dobrogea cu Braşovul şi Transilvania, aşa-numitul drum al transhumanţei, Moldova cu capitala Ţării Româneşti – Târgovişte, şi lega comerţul dunărean cu zonele de munte, Drăgaica este un târg, iarmaroc, mare bâlci atestat din secolul al XV-lea, care atunci avea un rol foarte important în comerţul cu lână, animale, cereale şi alte produse agricole şi care astăzi a devenit o mare atracţie pentru iubitorii de  distracţie şi comerţ.

Târgul este amintit pentru importanţa lui de Dimitrie Cantemir în “Descrierea Moldovei”, şi este menţionat ca aducător de mari venituri într-un document din 26 august 1778, de la Alexandru Ipsilanti.

Şi în prezent evenimentul se bucură de o largă participare, sute de comercianţi şi mii de vizitatori care vin din judeţul Buzău, judeţele limitrofe şi chiar din ţară.

Drăgăicile, cunoscute și sub denumirea de Sânziene, mai ales în Transilvania, sunt ființe mitice, create de imaginația populară prin simbioza dintre păgânism, vrăjitorie și creștinismul primar. Istoria lor se întinde cu mult înainte de nașterea Mântuitorului, cultul lor având rădăcini străvechi, care merg până la preotesele zeițelor antice grecești (Demetra) și romane (Ceres) protectoarele belșugului, recoltelor și fertilității.

Despre târgurile și ritualurile DRĂGĂICII se poate vorbi în Țările Române începând cu Secolul al XVI-lea.

La 1716, deci acum 300 de ani, Dimitrie Cantemir scria despre Drăgaică în celebra sa lucrare, Descriptio Moldaviae. În aceeași perioadă, italianul Anton Maria del Chiaro menționa spectacolul DRĂGĂICII în satele din Muntenia, descriind dansul popular specific zilei de 24 iunie.

La 26.08.1778 Alexandru Ipsilanti încredința organizarea târgului Drăgaica (care ținea 3 zile, în zona Simileasca) prin hrisov domnesc, Episcopiei Buzăului, care l-a patronat timp de mai bine de un veac, ceea ce demonstrează că DRĂGAICA, deși la origine era un eveniment comercial și laic, a căpătat pe parcurs un caracter profund spiritual și creștin, lucru subliniat și de suprapunerea sa cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care toată suflarea comunității se ducea mai întâi la biserică și abia apoi participa la sărbătoarea populară a DRĂGĂICII.

Cât despre DRĂGAICA de pe plaiurile Buzăului, la 1793, voievodul Constantin Moruzi menționa într-un hrisov importanța schimburilor comerciale de la DRĂGAICĂ, numită “Târgul celor două țări”, care era nu doar un loc destinat trocului, schimburilor comerciale, ci și o sărbătoare folclorică. Acolo se întâlneau păstorii din toate cele trei țări românești, aspect care și-a adus contribuția la conștiința valorilor și a limbii comune ale locuitorilor din cele trei Țări Românești! DRĂGAICA ajunsese cel mai mare târg din țară!

La 23.06.1868, DRĂGAICA l-a avut ca oaspete de onoare pe Majestatea Sa domnitorul Carol I, care prin vizita sa a sporit prestigiul evenimentului și importanța sa comercială!

În 1909 s-a inaugurat o gară specială pentru DRĂGAICA iar din 1925 s-a introdus un automobil-camionetă cu care se transportau marfa și târgoveții.

În 1946, DRĂGAICA rămăsese unul din cele mai renumite târguri din țară. Întins pe o suprafață de 32 de hectare, târgul își păstra avantajul strategic major al poziționării sale geografice, recunoscut încă de la 1778, prin situarea sa pe “Drumul Bogdanului” (care unea Cernăuții cu Bacăul, Buzăul, Silistra și Constantinopole), și anume amplasarea sa la răscrucea drumurilor comerciale dinspre Transilvania, Brașov și porturile dunărene Brăila și Galați, între Subcarpați și Bărăgan, între București și Moldova. Acest potențial comercial enorm, Buzăul îl poate exploata și în prezent pe perioada DRĂGĂICII și nu numai.
Apoi a urmat o istorie cu suișuri și coborâșuri, în care DRĂGAICA a trecut prin epidemii de holeră, ciuma lui Caragea, certuri și conflicte între comercianți, incendii devastatoare, războaiele ruso-turce, două războaie mondiale, ocupația nazistă, regimul comunist și șocul postrevoluționar al economiei de piață capitaliste, prin perioade în care și-a schimbat atât amplasamentul (de la Buzău pe muntele Penteleu, la moșia Băncești, la Valea Teancului, la Nișcov și înapoi la Buzău) cât și denumirea (“Târgul celor două țări” la 1793 sau “Târgul Râului Buzău” la 1864). Cu toate acestea, DRĂGAICA a dovedit o rezistență și o vitalitate extraordinară, păstrându-și rolul foarte important în dezvoltarea orașului Buzău.

Organizator: Primăria Municipiului Buzău.